CORONAVIRUS | Alexandru Rafila a remarcat un fenomen interesant în ultimele zile / „Nu putem continua la infinit cu izolarea. O măsură administrativă nu trebuie să ne schimbe comportamentul învățat”

Profesorul Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie, a declarat, pentru B1 TV, că în ultimele patru zile a remarcat un fenomen interesant în România: media cazurilor de coronavirus înregistrate zilnic a scăzut, deși oamenii sunt tot mai prezenți pe străzi. Deocamdată nu-și poate explica această situație, dar perioada următoare va arăta dacă este doar o întâmplare sau un trend. Despre trecerea de la starea de urgență la starea de alertă, reprezentantul României în Organizația Mondială a Sănătății a spus că este o simplă schimbare administrativă, care nici nu ar trebui să aibă mare efect asupra comportamentului românilor. Indiferent de acest regim, oamenii trebuie să respecte măsurile de igienă și de distanțare socială. Tot pentru B1 TV, Rafila a explicat și criteriile în baza cărora se fac testele pentru COVID-19.

Alexandru Rafila: Nu putem continua la infinit cu izolarea. Două luni, o perioadă suficientă pentru învățare

Rafila a declarat că în ultimele zile s-a înregistrat o scădere a numărului de cazuri raportate pe zi, fapt pe care deocamdată nu și-l poate explica, mai ales că lumea e tot mai prezentă pe străzi: „Am discutat mult că suntem într-o zonă de platou și aveam 300-350 de cazuri în medie pe zi. S-a întâmplat un fenomen – sunt bucuros că s-a întâmplat, dar încă nu știu care e cauza – de patru zile suntem într-o scădere sensibilă a numărului de cazuri și avem o medie de 200 pe zi. Nu s-a întâmplat deloc, sau poate a fost vreo excepție de vreo zi în care s-a testat mai puțin. Dar nu am avut niciodată serie de patru zile cu medie de 200 de cazuri. Vedem dacă e o întâmplare sau acest trend se menține. Sunt oarecum surprins de această evoluție, că în ultima perioadă lumea a fost mai prezentă pe străzi. Sunt curios ce va fi perioada următoare”.

Acesta a mai precizat că în stabilirea măsurilor de relaxare graduală a restricțiilor trebuie luate în calcul două elemente: unul ține de sănătatea publică, iar celălalt de economie: „Probabil decizia reluării activității a ținut cont de aceste considerente. Lucrurile nu pot continua la infinit cu izolarea. Trebuie încet, încet să revenim la viața normală. Cred că de două luni lumea a învățat și majoritatea știu despre distanțarea fizică, folosirea măștii și spălatul pe mâini. Sunt trei măsuri simple, la care se adaugă evitarea aglomerațiilor. E o perioadă de învățare și cred că aceste două luni au fost suficiente”.

Trecerea de la starea de urgență la starea de alertă, o schimbare administrativă

Despre confuziile generate de trecerea de la starea de urgență la starea de alertă, Alexandru Rafila a precizat că această mișcare este una pur administrativă, or oamenii trebuie să respecte regulile precizate anterior, indiferent de momentul și modul în care se produce această trecere: „Vreau să cred că suntem suficient de maturi și conștienți să aplicăm ce am învățat deja și că nu renunțăm la comportament din cauza ridicării administrative a unei măsuri. Ăsta e de fapt modelul suedez: Că există sau nu o măsură administraivă, oamenii respectă regulile!”.

„Ce cred că se va întâmpla? Probabil va fi o creștere a numărului de cazuri cum a fost în Germania de exemplu, dar va fi o situație focalizată la anumite zone, unde vor fi anumite focare. Va trebui să luăm măsuri specifice, țintite, pentru izolarea focarului. Lumea va vedea că majoritatea cetățenilor au o anumită relaxare, iar comunitățile în care nu sunt respectate regulile vor avea focare și implicit măsuri privind sănătatea publică.

Mă interesează nu neapărat creșterea numărului de cazuri, ci menținerea ratei de transmisibilitate sub 1. Țările care au decis relaxarea sunt cele cu transmisibilitate sub 1, deci o persoană infectată transmite boala la mai puțin de o persoană”, a mai explicat profesorul, pentru B1 TV.

Profesorul Rafila, despre criteriile în baza cărora se fac testele pentru coronavirus

Acesta a mai spus că nu vede rostul testării în masă: „A fost indusă ideea dacă vă testați nu vă îmbolnăviți sau…nici nu înțeleg de ce se face o propagandă așa mare testării. Ea se face țintit la persoane simptomatice. Sigur, vorbim și de persoane asimtomatice descoperite întamplător. Persoanele asimtomatice nu prea ai de ce să le descoperi.

Criterii Institutului Național de Sănătate Publică spun că se testează pacienții cu simptomatologie respiratorie, persoanlul medical cu simptomatologie respiratorie, cei imunodeprimați, cei cu cancere, cu dializă, gravidele care au fost în carantină. Deci sunt anumite categorii. Nu cred că trebuie să testezi pe oricine sănătos. Bun, azi sunt testați și ies negativ și peste două zile sunt pozitivi. Ce am rezolvat?”.

De la debutul crizei COVID-19 și până miercuri, ora 13.00, când a fost publicat ultimulbilanț, în România au fost depistați pozitiv 16.002 oameni. Dintre aceștia, 1.036au murit, 228 au ajuns în secțiile de Terapie Intensivă, iar 7.961 s-au vindecat.

Lanivel naațional au fost prelucrate 277.804 de teste.

Miercuri seară, Camera Deputaţilor a adoptatproiectul de lege privind măsurile ce trebuie aplicate în timpul stării de alertă.