Printre manifestările reacțiilor alergice se numără: senzaţie de căldură, rinită, angioedem, urticarie, eritem sau paloare, prurit (mâncărime), dureri abdominale, greaţă şi vărsături.
În ultimii ani, un număr tot mai mare de copii au fost tratați în urgență de șoc anafilactic. Cea mai importantă cauză a anafilaxiei la copii este reprezentată de cea alimentară, atrage atenția dr. Brîndușa Petruțescu, medic specialist în Alergologie și imunologie clinică, specialist dermatovenerologie, citat de Hotnews.
Părinții trebuie să fie pregătiți și să cunoască semnele unei reacții alergice. Le detaliem cu ajutorul specialiștilor.
Imprevizibilă în privința momentului în care apare, a tipului de simptome care pot fi dezvoltate și a severității, anafilaxia se poate întâmpla copiilor de orice vârstă.
„Anafilaxia sau șocul anafilactic este o reacție alergică severă a organismului atunci când este expus pe cale digestivă sau injectabilă la un anumit alergen.
Mai rar, poate apărea anafilaxie prin contact cu pielea sau pe cale respiratorie”, explică dr. Brîndușa Petruțescu, medic specialist în Alergologie și imunologie clinică.
Cea mai importantă cauză a anafilaxiei la copii este reprezentată de alimente, mai spune medicul alergolog, care enumeră: „Cel mai frecvent lapte, ouă, alune, arahide, pește, soia, grâu.”
Alte cauze – mai rare – de anafilaxie la copii sunt reprezentate de înțepăturile de insecte (în principal albine și viespi) și anumite medicamente (antibiotice din clasa penicilinelor și antiinflamatoarelor nesteroidiene), adaugă dr. Petruțescu.
Ceea ce este foarte important este ca părinții să poată recunoște rapid semnele și simptomele anafilaxiei și să știe să intervină rapid cu trusa de urgență pe care orice pacient cu risc de reacție alergică severă trebuie să o aibă mereu la îndemână, subliniază dr. Brîndușa Petruțescu.
„Primele semne ale anafilaxiei apar, de obicei, la nivelul pielii sub formă de roseață, umflături și mâncărime. Ulterior, pe masură ce reacția progresează apar și alte simptome precum umflarea feței, dificultăți de respirație, răgușeala, șuierat în piept, greață, vărsături și diaree. Dacă nu se intervine la timp, reacția poate progresa spre șoc cu scăderea tensiunii arteriale și pierderea stării de conștiență, mergând până la intrarea în comă”, adaugă medicul.
Debutul anafilaxiei este rapid, de la manifestări simple până la șoc, în doar 10-20 de minute, în funcție de concentraţia alergenului şi de sensibilizarea pacientului. Simptomele se pot prelungi câteva ore și pot apărea recăderi.
Potrivit Revistei Române de Pediatrie, dintre manifestările clinice majore ale anafilaxiei fac parte edemul oro-facial cu compromiterea căilor aeriene, edemul laringian manifestat ca wheezing, edemul pulmonar, colapsul cardio-vascular cu „slăbiciune“, şocul, pierderea conştienţei, stopul cardiac.
Trusa de urgență a pacienților cu risc de anafilaxie trebuie să conțină adrenalină autoinjectabilă, picături sau tablete antihistaminice orodispersabile, tablete cu corticosteroizi și spray bronhodilatator.
După administrarea adrenalinei autoinjectabile, adaugă specialistul, se vor administra și celelalte medicamente din trusa de urgență, inclusiv sprayul bronhodilatator dacă apar și dificultăți de respirație.
De asemenea, foarte important este ca, în paralel cu acordarea primului ajutor, să fie apelat serviciul de urgență 112 pentru solicitarea unei ambulanțe cu medic și transportarea pacientului la spital. „Este nevoie ca pacientul să fie monitorizat 24 de ore, perioadă în care există riscul reapariției simptomelor – așa-numita anafilaxie bifazică”, precizează dr.Petruțescu.