EXCLUSIV // Comunitatea Forestierilor, despre „gândacul croitor” care blochează Autostrada Sibiu-Pitești: „Depreciază lemnul” / „În România, acest tip de gândac nu este o raritate!”

EXCLUSIV //Cazul gândacului croitor care pune piedici Autostrăzii Sibiu-Pitești a stârnit o amplă controversă în spațiul public. Documentul prin care Comisia Europeană a cerut un raport mai amănunțit privind protejarea acestei specii de gândac a fost făcut public de fostul ministru al Transporturilor Răzvan Cuc. Acesta însă este acuzat de actualul ministru, Lucian Bode, că nu a ținut legătura cu specialiștii de la Comisia Europeană și nu a trimis la timp documentele necesare pentru aprobarea finanțării. Cum problema infrastructurii din România este atât de stringentă, comunitatea silvicultorilor și pădurarilor s-a autosesizat și se declară revoltată de această falsă controversă. Gândacul de fag și de stejar nu este o specie rară și nici nu este indispensabil pentru pădure.B1.RO a vorbit cu administratorul Comunității Forestierilor, Cătălin Tomescu, care a explicat de ce aceste cerințe sunt pură birocrație și construcția autostrăzii nu amenință această specie des întâlnită în țara noastră.

„Este un gândac care depreciază lemnul, în sensul că face niște găuri destul de mari, este un gândac de dimensiuni relativ mari, către 2 centimetri. Este destul de comun prin pădurile din România, crește în copacii bătrâni și bineînțeles că este inclus pe lista speciilor protejate, nu discutăm cum a ajuns pe acea listă, dar absurdul situației este că nu prea sunt justificate astfel de piedici care nu prea sunt justificate din punct de vedere al protecției mediului. Se întârzie foarte mult proiecte foarte mari de infrastructură’’, a declarat Cătălin Tomescu, administrator FORDAQ, Comunitatea Forestierilor.

Cu ce contribuie acest gândac și de ce este importantă protejarea lui ne-a explicat același specialist.

„Contribuie la această așa – zisă biodiversitate, adică biodiversitatea înseamnă că privim natura cu foarte multă prudență, în sensul că vrem să îi păstrăm biodiversitatea și ecosistemul cât mai aproape de natură, pentru că se cunosc foarte puține despre lanțurile trofice și despre vietate în parte. Nu s-ar putea spune că un anumit gândac este esențial pentru lanțurile trofice în descompunearea lemnului mort, mai importante sunt specii de ciuperci și de bacterii care descompun acest lemn mort care se transformă în substanțe minerale și în humus. Este greu de spus că o anume vietate este esențială în lanțurile trofice”, mai spune silvicultorul.

Totul ar fi pornit de la o centralizare de date pe care Comisia Europeană o respectă cu strictețe, fără a mai analiza însă componența ei sau cazuri specifice.

„Important este că în niciun caz, în România, acest tip de gândac nu este o raritate. Este pus pe o listă de specii protejate și a fost plasatîn site-ul Natura 2000. Cu toate acestea,pentru opinia publică, ar trebui să se știe că 40% din pădurile României sunt incluse în situri Natura 2000. Adică aproape jumătate din pădurile României sunt considerate arii naturale protejate, ceea ce evident că îngreunează orice proiect de dezvoltare și de investiție. Este o treabă de birocrație până la urmă, gândacul respectiv este pe lista de specii protejate, se găsește în situl respectiv, automat Comisia Europeană ne întreabă ce măsuri luăm ca să nu afectăm gândacul respectiv. Nu cred că vreun birocrat din Comisia Europeană a văzut în viața lui gândacul respectiv”, a mai adăugatCătălin Tomescu.

Problema se pune și din punct de vedere financiar deoarece legislația impune anumite adaptări ale planurilor de construcție a autostrăzii în cazul în care pe traseul ei se află arii și specii protejate.