Comisia Europeană cere eliminarea pesticidelor pe 25% din terenurile agricole din Europa. România, penultima din UE la agricultura bio

Potrivit unui proiect inițiat de Comisia Europeană, 25% din terenurile agricole din Europa ar trebui să devină terenuri agricole ecologice, până în 2023, ajungându-se astfel la accelerarea dezvoltării unui lanţ alimentar bio, scrie ESM.

Mai exact, executivul de la Bruxelles dorește eliminarea pesticidelor şi a celorlalte substanţe folosite de fermieri pentru a creşte producţia, unele cu impact profund asupra sănăţii consumatorilor şi mediului.

„Reducerea acestor cantităţi de pesticide şi stimularea vânzării unor produse care nu conţin aceste substanţe potenţial nocive va duce la cantităţi mai mici de produse obţinute şi, evident, o cantitate mai mică are un preţ mai mare. Acesta va fi reculul. Însă din punct de vedere al sănătăţii, foarte multe persoane vor accepta un preţ mai mare. Cât anume din preţul unui produs va creşte, este foarte greu de spus, întrucât nu vom şti preţul de achiziţie al noilor substanţe”, spune consultantul fiscal Adrian Benţa, citat de G4Media.

Comisia Europeană a elaborat, în a doua jumătate a lunii mai, două mari strategii – una care vizează biodiversitatea şi una care ar trebui să apropie producătorii de consumatori, strategii pentru care se vor aloca 20 de miliarde de euro.

Ca parte a Pactului Verde European, strategia „De la fermă la consumator” presupune reducerea cu cel puţin 20% a îngrăşămintelor utilizate, precum şi o reducere cu 50% a pesticidelor, până în 2023, arată documentul elaborat de UE.

În ceea ce privește România, Bruxelles-ul vrea ca peste 3 milioane de hectare din suprafaţa agricolă a țării să fie utilizate pentru cultivarea produselor ecologice.

România, penultima țară din UE în ceea ce privește agricultura bio

În România, un astfel de plan rămâne, momentan, dificil de implementat.

În 2018, doar 2,4% din suprafaţa agricolă a României era reprezentată de culturi ecologice, unul dintre cele mai reduse procente de teren dedicat cultivării produselor bio din UE, potrivit datelor Eurostat. Comparativ, la acest capitor Austria excelează (24,1%), urmată de Estonia (20,6%), Suedia (20,3%) şi Italia (15,2%).

„În România, certificările sunt cele mai scumpe din Europa şi atunci nici fermierul nu este ajutat să se certifice ecologic, chiar dacă există acele subvenţii pentru producţia de produse ecologice nu acoperă în totalitate pierderile. Costurile pentru certificările ecologice sunt foarte mari, până la 1.000 de euro pe an, aici depinde de suprafaţă, de cultură, dar şi de alţi factori. Ca o comparaţie, însă, pe aceeaşi suprafaţă, un fermier din Germania plăteşte 50 de euro. La noi din păcate nu este subvenţionată cum trebuie acest segment al produselor tradiţionale”, spune Lucian Cuibus, unul din liderii organizației Slow Food Cluj Transilvania..

Reducerea cu 50% a cantităţii de pesticide din România ar însemna eliminarea a 5 milioane de kg de pesticide din practica agricolă locală.

Datele furnizate de Eurostat arată că fermierii români s-au plasat pe locul şase în UE la capitolul utilizării pesticidelor în 2018, cu 10 milioane de kg.

Ministrul Adrian Oros: „Agricultura trebuie să fie o prioritate pentru economia românească”

Ministrul Adrian Oros a subliniat, în direct pe B1 TV, că agricultura trebuie să fie o prioritate pentru economia românească, precizând că sectorul are un rol foarte important în planul național de investiții și relansare economică „Reclădim România”. De asemenea, acesta a mai amintit că „suntem o agricultură meteo dependentă”.

„În acest program de relansare economică am considerat că și agricultura este foarte importantă și trebuie să fie o prioritate pentru economia românească. Văzând ultimele evenimente din ultimele luni, legate de secetă, legate de aceste fenomene meteorologice extreme, care au afectat într-un mod foarte grav producțiile fermierilor, am decis să investim, din acei bani pentru creșterea rezilienței României, sume consistente și pentru a reface toată infrastructura de irigații, de desecare-drenaj, dar și lucrările de prevenire a eroziounii solului – lucrări care, în ultimii 30 de ani, trebuie să recunoaștem și o spun fermierii, și o spun specialiștii, nu au prea fost făcute. Dimpotrivă, sunt foarte degradate și, de aceea, suntem o agricultură meteo dependentă. Dacă este vreme bună, avem producții bune pentru că fermierii știu să își facă treaba. În schimb, dacă vremea nu ne ajută, avem mari probleme, cum este și anul acesta”, a declarat Adrian Oros.

Ministrul a reiterat că fermierii afectați de secetă vor fi despăgubiți de Guvernul Orban și a precizat că suma „diferă în funcție de culturi”, dar variază „undeva în jurul a 200 de euro pe hectar”.

„Așa cum am promis, o să despăgubim fermierii care au fost afectați de secetă. Asta se va întâmpla la finele lunii august, începutul lunii septembrie, pentru că avem o ordonanță de urgență. Fiind ajutor de stat, trebuie să îl notificăm la Comisie. Așteptăm acordul Comisiei, dar cu siguranță acest acord va veni. O să îl prindem în rectificarea bugetară și toți fermierii o să fie despăgubiți, așa cum am promis, iar cuantumul – pentru că știu că multă lume a așteptat și așteaptă cuantumul acestor despăgubiri – diferă în funcție de culturi. Dacă la grâu discutăm de 925 de lei pe hectar, la triticale 805, la rapiță 1.002 lei. Sumele diferă, dar undeva în jurul a 200 de euro pe hectar o să fie cuantumul acestor despăgubiri”, a mai afirmat ministrul Agriculturii.