Conflictul dintre Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi medicii de familie pare interminabil.
Deși CNAS susține că peste 88% dintre medicii de familie au semnat actele adiţionale de prelungire a contractelor încheiate cu casele de asigurări de sănătate şi a fost începută procedura de semnare a contractelor cu durată determinată, o parte a doctorilor a hotărât să continue protestul.
De asemenea, reprezentanţii medicilor susțin că decizia CNAS denotă "iresponsabilitate uriașă" faţă de sănătatea populaţiei şi solicită intervenția preşedintelui Klaus Iohannis.
Purtătorul de cuvânt al CNAS, Augustus Costache, a declarat, vineri, pentru News.ro, că 88,4% dintre medicii de familie au semnat actele adiţionale de prelungire a contractelor încheiate cu casele de asigurări de sănătate până joi, când s-a încheiat acest proces.
El a precizat că de vineri a început semnarea contractelor cu durată determinată între medicii de familie şi casele de asiguări de sănătate.
Societatea Naţională de Medicina Familiei (SNMF) şi Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF) au susţinut că decizia CNAS de a nu mai continua semnarea actelor adiţionale arată o iresponsabilitate uriaşă faţă de starea sănătate a populaţiei şi o neîndeplinire a obligaţiilor legale.
"În condiţiile în care casele judeţene de asigurări de sănătate nu au notificat furnizorii de servicii medicale privind intenţia de a nu mai prelungi perioada de semnare a actelor adiţionale de prelungire pentru trimestrul I al anului 2018 a contractelor încheiate de furnizorii de servicii medicale cu casele de asigurări de sănătate, considerăm că se încalcă grav legea şi arată dispreţ faţă de aproximativ 4,5 milioane de români care au rămas fără medici de familie prin decizia iresponsabilă a CNAS! Acest fapt este cu atât mai grav cu cât această populaţie se regăseşte în anumite judeţe în care oferta de alţi furnizori de servicii medicale în asistenţa medicală primară este foarte redusă! Constatăm, de asemenea, că această măsură este propusă doar pentru segmentul de asistenţă medicală primară care a avut responsabilitatea socială să atragă atenţia asupra abuzurilor realizate de CNAS şi să protesteze public. În spiritul transparenţei, solicităm organelor în drept să evalueze care este gradul de semnare a actelor adiţionale în acest moment cu celelalte segmente de asistenţă medicală deoarece atragem atenţia public că procentul de neîndeplinire a procedurilor de semnare a actelor adiţionale este cu mult mai mic decât la furnizorii de servicii de medicină de familie! Acest fapt a fost valabil şi în asistenţa medicală primară în anii anteriori, când semnarea actelor adiţionale se putea efectua tardiv, fără a atrage constatarea încheierii contractelor!", arată cele două organizaţii ale medicilor de familie.
Reprezentanţii medicilor de familie mai spun că CNAS încalcă drepturile pacienţilor de a apela la serviciile medicale ale medicului pe care şi l-au ales "ignorând cu bună ştiinţă faptul că relaţia medic-pacient are un caracter care depăşeşte cadrul administrativ coercitiv pe care CNAS înţelege să îl aplice" şi cer demisia ministrului Sănătăţii, a preşedintelui CNAS şi a directorilor juridici ai Ministerului Sănătății şi CNAS.
De asemenea, ei i-au transmis preşedintelui Klaus Iohannis o scrisoare deschisă în care-i cer sprijinul.
”Întrucât în urma numeroaselor întâlniri de la nivelul la CNAS şi MS nu s-au obţinut modificările necesare, majoritatea fiind promisiuni pe termen lung, întrucât Bugetul de stat pe 2018 se află la dumneavoastră spre aprobare, dorim să vă supunem atenţiei câteva aspecte privind finanţarea Asistenţei medicale primare, unul dintre motivele nemulţumirilor noastre”, se arată în scrisoare.
Organizaţiile medicilor de familie vorbesc despre faptul că, deşi bugetul pentru asistenţa medicală primară (AMP) va creşte cu circa 16% în 2018 faţă de 2017, ponderea pe care o va avea Asistenţa medicală primară va rămâne la 5,8% din FNUASS total, în condiţiile în care medicii de familie sunt o tremie din medicii din sistemul public de sănătate, având angajate minim 15.000 de asistente, dar şi alt personal.
”Această creştere nu acoperă nicicum costurile de funcţionare ale cabinetelor de medicină de familie şi nici venituri corespunzătoare medicilor şi asistentelor, comparabile măcar cu cele din ambulatoriul integrat de specialitate (care sunt asimilaţi bugetarilor), deşi sursa finanţării este tot FNUASS. Menţionăm că nici în anii precedenţi medicina de familie nu a putut beneficia de creşteri ale veniturilor personalului, aşa cum s-a întâmplat, totuşi, în sistemul bugetar”, se mai arată în document.
În plus, medicii de familie atrag atenţia că, deşi a fost trimisă spre publicare în Monitorul Oficial o Ordonanţă de Urgenţă prin care tarifele pentru Centrele de permanenţă urmează să se tripleze, banii aferenţi nu se regăsesc în buget.
”Când s-a construit bugetul pentru AMP, s-a luat în calcul suma de 60 milioane lei, atât cât era alocat până la această OUG. Prin aplicarea acestei Ordonanţe, costurile vor ajunge la peste 200 milioane lei, bani care nu au fost luaţi în calcul la stabilirea bugetului în AMP. Avem temerea că, pentru aplicarea acestei OUG, suma să nu vină de la Ministerul Sănătăţii, nefiind prevăzuţi în fila de buget, ci din bugetul pentru AMP sau să nu se poată aplica prevederile acestei ordonanţe mult aşteptate”, mai scriu medicii de familie.
Aceştia cer sprijinul preşedintelui pentru justa finanţare a medicinei de familie şi a centrelor de permanenţă, pentru ca acestea să poată funcţiona în 2018.
”Apelăm la dumneavoastră să ne sprijiniţi în creşterea bugetului în Asistenţa Medicală Primară, precum şi pentru bugetarea Centrelor de permanenţă pentru ca în anul 2018 cabinetele noastre să poată funcţiona”, îşi încheie medicii de familie scrisoarea.