Cine sunt, de fapt, ”PENALII”? Detalii NEȘTIUTE despre dosarele din trecutul lui Klaus Iohannis (FOTO, VIDEO)

„Nişte penali fac o încercare disperată să atace şi să discrediteze DNA şi conducerea DNA.” Aşa a definit preşedintele Klaus Iohannis scandalul izbucnit în jurul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Însă în momentul în care realizatoarea B1 TV Sorina Matei i-a cerut să precizeze la ce se referă cu exactitate atunci când folosește sintagma „nişte penali„, şeful statului a refuzat să dea explicații.

”Cum definiți dumneavoastră această sintagmă «niște penali» – inculpați, suspecți, urmăriți penali sau persoane condamnate definitiv, pentru că toate beneficiază, domnule Președinte, de prezumția de nevinovăție?”, a fost întrebarea adresată joi seară de Sorina Matei, la care președintele a răspuns: ”Așa este. Mulțumesc!”

Monden - 21 nov, 14:30

Alina Petre, fosta noră a lui Virgil Măgureanu, a obținut un ordin de protecție împotriva lui Bogdan Vasiliu, actualul soț cu care se află în plin proces de divorț! “El are și un diagnostic psihiatric, mi-e frică”

Deși în ultimii ani i-a criticat în repetate rânduri pe care care fac parte din categoria ”penalilor”, subliniind de câte ori a avut ocazia că astfel de persoane nu au ce să caute în funcții de la vârful statului, Klaus Iohannis a făcut parte, el însuși, în trecut, din acest grup. Mai mult, spre deosebire de „alţi penali” din spaţiul public, el a avut şansa să devină ulterior preşedintele României.

În anul 2010, șeful statului a fost scos de sub urmărire penală într-unul dintre dosarele pe care le avea cu privire la una dintre casele din Sibiu.

Într-un document al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, din mai 2010, se arată că s-a dispus ”scoaterea de sub urmărire penală a înv. Iohannis Klaus Wener pentru infracțiunea prev. și ped. de art. 248 ind.1, rap. la art. 248 C.pen”, precum și ”disjungerea cauzei și declinarea competenței de soluționare în favoarea parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, în vederea continuării cercetărilor față de învinuiți/făptuitori”, printre aceștia numărându-se și Klaus Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis și soția sa, Carmen, au pierdut definitiv, în 2017, casa din centrul Sibiului, care a fost închiriată timp de mai mulți ani unei bănci.

Povestea imobilului este una extrem de complicată, în aceasta fiind implicate, iniţial, Carmen Iohannis şi mama ei, apoi Klaus Iohannis, un secretar de primărie și un notar.

Casa de pe strada Nicolae Bălcescu din Sibiu, nr. 29, care a făcut parte din averea soților Maria și Eliseu Ghenea, a trecut în proprietatea statului, iar în anul 1997 imobilul a fost cumpărat de chiriași. Doi ani mai târziu, instanța a anulat contractele prin care chiriașii au cumpărat casa, în urma cererii fiului lui Nicolae Baștea, acesta din urma fiind nepot al soților Ghenea. Casa a ajuns apoi în proprietatea familiei Iohannis, care a cumpărat partea urmașilor lui Nicolae Baștea.

Foștii chiriași au deschis procese în instanțe, pentru anularea contractelor prin care familia Iohannis a intrat în posesia imobilului din Sibiu, contestând calitatea de urmaș de drept a lui Nicolae Baștea.

În același timp, în iunie 2015, la finalul a 16 ani de procese, instanţa decis anularea dreptului de proprietate deţinut de Carmen Iohannis, mama ei – Georgeta Lăzuca – şi Ioan Baştea asupra unei case de pe Strada Gheorghe Magheru din Sibiu.