Chirurg cardiac despre candalul dispozitivelor medicale refolosite: „Nu scoatem bucăți din oameni decedați și le refolosim“

Nicăieri în lume nu se recoltează dispozitive medicale de la persoane decedate pentru a fi implantate persoanelor în viață, spune prof.dr. Vlad Iliescu, chirurg cardiac, șeful Clinicii de Chirurgie cardiacă II de la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof.dr. C.C. Iliescu” din București.

Odată desfăcut dispozitivul, el nu mai este steril

„Această practică este interzisă de foarte multă vreme. Și asta din multe motive. În primul rând, din considerente morale. Nu poți să te apuci să scoți bucăți dintr-un om decedat și să le refolosești, pentru că omul acela nu e o mașină veche”, argumentează universitarul.

În al doilea rând, nu se face așa ceva din considerente medicale. „Pentru că este un dispozitiv care a funcționat. Și nu știi cât a funcționat și cât mai rămâne din capacitatea lui, de exemplu, la pacemakere. În al treilea rând, diverse dispozitive implantabile nu sunt, majoritatea lor, resterilizabile.

Externe - 17 dec, 21:36

Ciclonul foarte puternic care a măturat insula Mayotte, a ucis zeci de oameni și în Mozambic

Unele sunt, dar în anumite condiții speciale, de fabrică. Deci, odată desfăcut dispozitivul, el nu mai este steril. Sigur că poți să găsești diverse metode de sterilizare, dar nu este cazul. Speculăm pe marginea unui lucru care nu se face. Este inutil. Aceste dispozitive există, sunt plătite de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS)”, adaugă chirurgul.

Universitarul admite că mai sunt și crize la CNAS în privința asigurării acestor dispozitive medicale: „Dar asta ține de gestiunea și de funcționarea CNAS, a caselor județene, și asta nu justifică o procedură de tipul în care se iau pacemakere de la persoanele decedate. Așa ceva este greu de comentat, dacă este adevărat”.

Acesta adaugă că procedura prin care un pacient cu probleme la inimă care are nevoie de un dispozitiv medical ajunge să-l și obțină este aceea că el se internează în spital și i se face indicația medicală pentru un anumit aparat:

„Și, dacă este un caz acut, de exemplu, a venit cu 10 bătăi pe minut și-i este pusă viața în pericol, chiar dacă spitalul nu are dispozitivul în acel moment și nu-l poate pune pe loc, se poate pune o cardiostimulare temporară, după care i se pune una definitivă”.

Nici valvele cardiace nu se refolosesc

Dacă nu este un caz acut, ci cronic, i se pune dispozitivul după o vreme. „Ceea ce poate să însemne o zi, două sau cinci, de la caz la caz. Dispozitivul este finanțat prin programele Casei și-l achiziționează spitalul, dar nu pe servicii, ci pe program, cu finanțare separată.

Periodic, CNAS dă bani pentru astfel de dispozitive. Pentru că sunt o chestiune curentă, nu se întâmplă o dată pe an, nu e o inimă artificială ca să zici că o pui o dată la 10 ani în România sau niciodată.

Este un dispozitiv care se pune în mod curent și care nici nu costă mare lucru, câteva sute de euro. Nu este o mare investiție. Iar, dacă pacientul este la risc să-și piardă viața, există soluții, cum vă spuneam”, subliniază profesorul.

Presupunând că totuși un astfel de dispozitiv ar fi recoltat de la o persoană decedată pentru a fi apoi implantat unei persoane aflate în viață, acest aparat ar trebui mai întâi sterilizat.

Metoda ar trebui indicată pe cutia inițială, pentru că depinde foarte mult de componentele lui, cât este compus din plastic, cât din metal, mai spune medicul:

„Dar, în general, repet, aceste dispozitive nu se resterilizează. Nu sunt de refolosit. La fel ca și valvele cardiace. Și acestea se folosesc o dată și asta este. Cum ar fi dacă la finalul unei operații – dacă pacientul se prăpădește, pentru că se mai întâmplă – i-am pus niște valve și le scoatem ca să le refolosim? Nici vorbă de așa ceva!”

Și-a supus pacienții unor riscuri enorme

Reamintim că dr. Dan Tesloianu, medic primar cardiolog de la Spitalul „Sfântul Spiridon“ din Iași, este acuzat ar fi implantat în perioada 2017-2022 un număr de 238 de dispozitive obținute de la persoane decedate sau din sursă a căror proveniență este necunoscută.

Anchetatorii spun că o mare parte dintre aceste intervenții „nu erau necesare”, fiind efectuate fie în urma unor „diagnostice fictive”, fie în urma apariției unor semne specifice induse de o medicație special prescrisă.

Mai exact, medicii implicaţi în acest caz ar fi administrat medicamente pacienţilor cu scopul de a le agrava starea de sănătate.

Astfel, prin intermediul acestora reuşeau să obţină probleme ale ritmului cardiac, care trebuiau rezolvate cu ajutorul dispozitivelor medicale revândute.

„O implantare în condiţii normale a unui stimulator cardiac implică anumite riscuri, precum reacţii alergice, sângerări, febră sau infecţii. Dar există şi riscuri mai mari. Astfel, acestea cresc dacă vorbim de un dispozitiv refolosit“, a explicat pentru Adevărul un medic cardiolog.

În acest dosar sunt vizați în total șase medici și patru pacienți. Concret, Tesloianu este acuzat că împreună cu alte cadre medicale din echipa sa, ar fi recuperat dispozitive medicale de la pacienţi decedaţi şi le-ar fi montat altor persoane, făcând acest lucru în schimbul unor sume importante de bani.

Cum proceda rețeaua

Potrivit anchetatorilor, medicii cardiologi aveau cunoștință de bolnavii care au implantate dispozitive cardiace. Când unul dintre aceștia murea, cu ajutorul altor cadre medicale le extrăgeau din corpul acestora și le sterilizau.

Apoi, în listele lor de pacienți, îi căutau pe cei care aveau nevoie de stimulatoare ori defibrilatoare. De la aceștia ar fi pretins între 2.000 de lei și 3.000 de euro ca să le implanteze dispozitivul extras dintr-un cadavru.

Cazul a stârnit o imensă controversă atât în lumea medicală, cât şi în rândul pacienţilor, mai ales din cauză că, în mod normal, aceste dispozitive sunt decontate în totalitate de către Casa de Asigurări de Sănătate.

Astfel, pentru o asemenea intervenţie, pacienţii nu ar trebui să scoată bani din buzunar. Medicul Dan Tesloianu a fost arestat, sâmbătă, pentru 30 de zile.

Decizia a fost luată de magistrații de la Tribunalul București. Ancheta vizează săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, luare de mită, dare de mită, fals intelectual, uz de fals, înșelăciune și fals material în înscrisuri sub semnătură privată.

Momentul zero al demarării investigațiilor a fost un control al Casei Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Iași, demarat în iunie 2022, finalizat cu încheierea a două procese-verbale, potrivit ziaruldeiasi.ro.

În acestea, CJAS Iași menționează că a identificat nereguli în ceea ce privește monitorizarea periodică a programelor naționale de sănătate curativă.

În urma acestor investigații, a fost demarat un audit intern la nivelul unității medicale. O lună mai târziu, conducerea Spitalului Sf. Spiridon din Iași a trimis sesizări către Ministerul Sănătății și către organele de cercetări penale, mai scrie Ziarul de Iași.