Cercetătorii japonezi au descoperit o proteină al cărei control poate preveni îmbătrânirea organismului și afecțiunile asociate vârstei înaintate

Cercetătorii japonezi au descoperit o proteină al cărei control poate preveni îmbătrânirea organismului și afecțiunile asociate vârstei înaintate
Foto simbol: Pixabay

Oamenii de știință japonezi au descoperit o proteină care are un rol esențial în menținerea stabilității a două structuri subcelulare, relaționate de procesul de îmbătrânire al organismului și de apariția unor boli asociate vârstelor înaintate, scrie Euronews.

Proteină ajută la îndepărtarea organitelor deteriorate. Organitele sunt subunități ale celulei care îndeplinesc sarcini importante în cadrul acesteia și sunt vitale pentru funcționarea ei. Mitocondriile și lizozomii, două organite celulare, ajută la producerea de energie în celule și la menținerea sănătății acestora.

Deteriorarea acestor structuri se produce odată cu cu îmbătrânirea organismului și este întâlnită în diverse afecțiuni, inclusiv cu boli neurodegenerative, cum ar fi Parkinson, Alzheimer, Huntington și scleroza laterală amiotrofică (ALS).

Conform studiului realizat de oamenii de știință de la Universitatea Osaka și de la alte școli de medicină din întreaga lume, publicat în journal of Proceedings of the National Academy of Sciences, proteina denumită HKDC1 are rolul de a proteja atât a mitocondriilor, cât și a lizozomilor.

Controlarea funcției proteinei HKDC1 previne procesul de îmbătrânire și bolile legate de vârstă

Controlarea funcției proteinei HKDC1 ar putea preveni procesul de îmbătrânire al țesuturilor și celulelor, de care sunt dependente și instalarea bolilor legate de vârstă”, a declarat Shuhei Nakamura, profesor de biochimie la Universitatea de Medicină din Nara, autorul principal al studiului,

Fenomenul de senescența celulară, de îmbătrânire a celulelor, se produce în momentul în care celulele încetează să se dividă, au un efect pozitiv, împiedicând replicarea celulelor canceroase, contribuie la îmbătrânirea organismului.

Oamenii de știință afirmă că unele cercetări sugerează că prevenirea senescenței poate contracara îmbătrânirea organismului uman și bolile legate de vârstă.

Mai mult decât atât, proteina HKDC1 ar putea avea un impact asupra cancerului pulmonar și hepatic.

Descoperirea, un nou pas în determinarea funcționalității mitocondriilor și lizozomilor în celulele organismelor

”Senescența celulară este suspectată de cauzarea multor boli legate de vârstă, inclusiv boli neurodegenerative, boli cardiovasculare, fibroză și fragilitate. Așadar, funcția HKDC1 are un potențial impact asupra acestor boli prin prevenirea senescenței celulare”, a mai declarat Nakamura.

Vidyani Suryadevara, instructor de radiologie la Universitatea Stanford, spune că această ”nouă descoperire identifică un mecanism molecular critic care afectează simultan mai mult de un organit în celulă”.

De asemenea, el afirmă că  descoperirea ar putea identifica ”o nouă țintă moleculară pentru dezvoltarea de noi medicamente senolitice” care să vizeze senescența celulară.

Cum acționează proteina HKDC1

Mitocondriile acționează pentru a crea energia necesară unei celule, în momentul în care sunt deteriorate, ele ar trebui să fie eliminate pentru ca celula să poată supraviețui.

Oamenii de știință de la Harvard spun că bolile neurodegenerative pot apărea atunci când, în celulă, se acumulează mitocondrii deteriorate, nefuncționale.

Procesul de ”mitofagie”, prin care se îndepărtează mitocondriile deteriorate, depinde de proteinele numite PINK1 și Parkin.

Cercetătorii au observat în timpul studiului că proteina HKDC1 și interacțiunea acesteia cu o altă proteină numită TF(Transition Factor EB) este esențială pentru în procesul de eliminare a mitocondriilor deteriorate din celulă. Totodată, s-a constatat că reducerea cantității de HKDC1 a influențat și procesul de reparare lizozomală.

”HKDC1 este localizat în mitocondrii, nu-i așa? Ei bine, se pare că acest lucru se dovedește a fi, de asemenea, esențial pentru procesul de reparare a lizozomilor. Vedeți, lizozomii și mitocondriile intră în contact unele cu celălalte prin intermediul unor proteine numite VDACs.

În mod specific, HKDC1 este responsabilă de interacțiunea cu VDACs; această proteină este esențială pentru contactul mitocondrie-lizozom și, astfel, pentru repararea lizozomală”, a mai spus profesorul Nakamura, autorul principal al studiului într-un comunicat.

Urmăriți B1TV.ro și pe
`