Cercetătorii au descoperit posibil prima planetă oceanică din afara sistemului solar. La ce distanță se află de Pământ

Un corp ceresc care se află de mulți ani în atenția astronomilor ar putea fi prima planetă oceanică detectată în afara sistemului solar, conform unui studiu publicat în revista științifică Astrophysical Journal Letters.

Planeta se află la o distanță de 48 de ani lumină de Pământ

Studiul prin care a fost observat acest corp ceresc este bazat pe observațiile realizate cu ajutorul telescopului spaţial James Webb, informează AFP. Planeta LHS 1140b se află la o distanţă de 48 de ani-lumină de Pământ, în constelaţia Cetus (Balena), în 2017. Planetele din această constelație orbitează în jurul unor alte stele decât Soarele nostru, potrivit AGERPRES.

Câteva dintre acestea sunt potențial locuibile, ceea ce înseamnă că există posibilitatea existenței unor forme de viață pe planetele telurile situate în apropiere de steaua lor. „În condiţii de temperatură şi presiune la suprafaţă care ar permite apei să fie lichidă şi să se menţină astfel”, după cum a explicat pentru AFP Charles Cadieux, doctorand în astrofizică, de la Institutul canadian Trottier pentru cercetarea exoplanetelor.

Planeta LHS 1140b are o masă de aproximativ 5,6 ori mai mare comparativ cu cea a planetei noastre. Primele observații au comparat-o cu un mini-Neptun, datorită densităţii, o minge de rocă cu o atmosferă foarte densă din hidrogen şi heliu gazos, sau un super-Pământ, ori chiar „o planetă oceanică cu un nucleu de rocă ceva mai mic, dar compensat de un înveliş de apă”, potrivit lui Cadieux.

Cercetătorii au constatat o „absenţă a semnalelor ce sugerează prezenţa hidrogenului sau a heliului”, ceea ce exclude scenariul unui mini-Neptun.

Planeta are cantități mari de apă

Conform lui Martin Turbet, coautor al studiului şi cercetător la Laboratorul de Meteorologie Dinamică din cadrul Centrului Naţional pentru Cercetare Ştiinţifică (CNRS) din Franţa, cercetătorii au observat că „planeta are, de fapt, cantităţi mari de apă”.

„Nu avem nicio dovadă directă că are atmosferă”, a avertizat Turbet, „dar există elemente care indică în această direcţie”.

Planeta este încălzită de razele stelei sale, cu „temperaturi la suprafaţă care trebuie să fie destul de comparabile cu temperaturile existente pe Pământ sau pe Marte”, a explicat Turbet.

În funcţie de posibila sa atmosferă, dacă aceasta conţine puţine sau multe gaze cu efect de seră, cum ar fi dioxidul de carbon, suprafaţa apei poate fi îngheţată sau nu. Ar putea chiar să adăpostească un ocean lichid, pe o parte a planetei expusă razelor stelei sale.

Cu excepţia cazului în care acest ocean este ascuns sub un strat de gheaţă, „oarecum ca lunile îngheţate Ganymede, Enceladus sau Europa, care orbitează planete gigantice ale sistemului solar, Jupiter şi Saturn”, a spus Turbet.

Echipa de la Montreal se străduieşte să obţină şi alte observaţii ale LHS 1140b, cu ajutorul telescopului James Webb, timp de câteva ore pe an. „Avem nevoie de cel puţin un an pentru a confirma că LHS 1140b are o atmosferă şi, probabil, de încă doi sau trei pentru a detecta dioxidul de carbon”, a estimat astrofizicianul René Doyon, coautor al studiului, citat într-un comunicat emis de Universitatea din Montreal.