Ce transformări își doresc să vadă românii din diaspora după alegerile de anul acesta. Numărul celor care au votat în străinătate
Alegătorii din străinătate au avut trei zile la dispoziție pentru a vota. Ultimele secții de votare s-au închis luni la ora 7:00, pe coasta de vest a Statelor Unite și în Canada.
Peste 821.000 de români s-au prezentat la secțiile de votare din străinătate, însă cei mai mulți alegători au fost înregistrați în Marea Britanie, Germania, Italia și Spania. Comparativ cu primul tur al alegerilor din 2019, anul acesta au votat cu 175.000 mai mulți români din diaspora.
Cei mai mulți au fost înscriși pe listele suplimentare, aspect care denotă fie că nu au votat la secția de care aparțin, fie că nu sunt înscriși oficial în țara în care locuiesc.
Clasamentul candidaților, potrivit rezultatelor din diaspora
În ceea ce privește clasamentul rezultat în urma voturilor românilor din străinătate, pe primul loc se află Călin Georgescu, cu peste 40% din voturi, iar pe locul 2, candidatul USR Elena Lasconi, 26% dintre români au votat-o.
Clasamentul continuă cu George Simion, candidatul AUR, aflat la o distanță destul de mare față de Elena Lasconi. Președintele AUR a fost urmat de Mircea Geoană, pe locul 4, și Nicolae Ciucă, pe locul 5. Candidații clasați pe locurile 4 și 5 nu au reușit să strângă nici măcar 5 procente. Abia pe locul 6 se clasează și candidatul PSD, Marcel Ciolacu.
Rezultatul alegerilor prezidențiale a stârnit multe reacții și în rândul românilor plecați în străinătate, care fie s-au bucurat la aflarea veștii, fie au fost extrem de surprinși.
O Românie pro-europeană, dorința tinerilor din diaspora
Diaspora a sancționat încă o dată actuala coaliție de guvernare, în care nu mai au încredere.
Mai mulți români din Franța și Belgia au spus că votul lor a fost anti-sistem și că își doresc să vadă o schimbare radicală, profundă a României. Printre cele mai mari dorințe se numără și eradicarea corupției, potrivit Știrile ProTV.
Tinerii din diaspora spun că au votat pentru ca țara lor, în care își doresc să se întoarcă, să rămână pe calea pro-europeană. În Europa, mai ales în Europa de vest, migrația a devenit o problemă, iar rasismul și valurile de ură împotriva românilor le face viața mai grea acestora.