Ce prevede acordul de cooperare militară pe care l-au semnat România și Ucraina la București în septembrie 2020. Înțelegerea a fost promulgată în vara lui 2021

Președintele Klaus Iohannis promulga în vara anului trecut un acord de cooperare militară între România și Ucraina, înțelegere care fusese semnată inițial pe 5 septembrie 2020, la București, și care avea să treacă între timp și de Parlamentul României.

Pe 16 iulie 2021, Administrația Prezidențială anunța că șeful statului român a semnat decretul privind promulgarea „Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul tehnico-militar, semnat la București, la 5 septembrie 2020”.

Acordul fusese adoptat cu un vot covârșitor de Senatul României, for decizional, cu 112 voturi „pentru”, 13 „împotrivă” și o singură abținere.

Ce prevede acordul de cooperare militară dintre România și Ucraina

Raportul întocmit în comisiile de specialitate arată că principalele prevederi ale acordului se referă la: achiziţia de armament şi de tehnică militară în cadrul proiectelor comune şi producţia de armament şi de tehnică militară, reparaţia şi modernizarea armamentului, precum şi vânzarea de licenţe de producţie a armamentului şi a tehnicii militare, asigurând sprijinul tehnic în producţia lor; înfiinţarea Comisiei Mixte Româno – Ucrainene de Cooperare Tehnico-Militară în scopul aplicării prevederilor Acordului; protecţia informaţiilor clasificate; neafectarea drepturilor şi obligaţiilor Părţilor decurgând din alte acorduri internaţionale.

Acordul a revenit în atenția publică odată cu războiul din Ucraina, țară care în aceste zile se confruntă cu agresiunea armată nejustificată și neprovocată a Federației Ruse. NATO nu intervine în conflict, însă a oferit Kievului diverse tipuri de sprijin pentru a-i consolida dreptul la autoapărare.

La rândul lor, națiuni ca SUA, Germania sau chiar Țările de Jos sprijină Ucraina cu echipament militar defensiv în valoare de sute de milioane de euro. Mai mult, s-a discutat chiar și despre posibilitatea ca Polonia să ofere Kievului avioane de vânătoare din flota proprie, cu Washingtonul acoperind nevoia subsecventă a Varșoviei, însă în cele din urmă premierul polonez Mateusz Morawiecki a anunțat că acest lucru nu se va întâmpla.

România a aprobat și ea mai multe ajutoare pentru statul-vecin și rămâne în continuare deschisă pentru toți refugiații care fug de drama războiului din Ucraina. Spre exemplu, duminică, 27 februarie, Guvernul Ciucă valida o hotărâre care reglementa donarea în regim de urgență a unor elemente de muniție, a 2.000 de căști de protecție balistică și a 2.000 veste antiglonț.