Ce presupune, de fapt, achiziția unei aeronave prezidențiale, în locul soluției costisitoare pentru care a optat Klaus Iohannis. Explicația unui expert în aviație

Ce presupune, de fapt, achiziția unei aeronave prezidențiale, în locul soluției costisitoare pentru care a optat Klaus Iohannis. Explicația unui expert în aviație
Avionul cu care a zburat președintele Klaus Iohannis în America Latină e același pe care l-a folosit și pentru deplasarea în Japonia. Sursa foto: Global Jet / BoardingPass (Facebook)

Sorin Stoicescu, expert în aviație, a explicat în emisiunea „Drumurile noastre”, moderată de Ștefan Etves, ce presupune de fapt achiziționarea unei aeronave prezidențiale, în locul soluției costisitoare pentru care a optat acum președintele Klaus Iohannis.

În 2013, a avut loc ultima tentativă de achiziționare a unei aeronave prezidențiale. Atunci, au fost alocate 3 milioane de euro pentru un contract de leasing. Ultima aeronavă prezidențială a fost un Aerbus A310, aeronavă modificată în 2011.

Sorin Stoicescu a precizat că de fapt ar fi nevoie nu de o aeronavă ci de un proiect care să cuprindă trei aeronave pentru mentenanță și continuitatea activității piloților:

„Aeronava trebuie să aibă un suport, trei avioane. Dacă vor să ia la RAPPS, trebuie trei avioane, trebuie să aibă mentenanță dacă sunt diferite față de avioanele de la Tarom. Dacă Tarom pornește și continuă cu MAX-urile și se dau sloturile trebuie un MAX să fie configurat pentru președinte iar pe celelalte se antrenează piloții, se zboară și pe el când trebuie, mentenanța se face la Tarom și se asigură în cadrul acestui plan.

Așa făceau comuniștii. Așa a fost cu Boeing-urile 707, s-au luat șase aeronave pentru Tarom și încă două care erau cele prezidențiale, unul de bază, unul de rezervă. Piloții zburau la Tarom tot timpul, zburau erau antrenați, mentenanța se făcea și cu armata, dar și cu Tarom-ul”.

Urmăriți B1TV.ro și pe
`