Ce planuri are România pentru a reduce risipa alimentară în următorii ani? Anual, tone de alimente sunt aruncate la gunoi

Publicat: 27 09. 2024, 09:06
Actualizat: 27 09. 2024, 09:46
Foto: Pixabay

În urmă cu o lună au intrat în vigoare normele metodologice de aplicare a Legii nr. 217/2016, privind diminuarea risipei alimentare. Astfel, noile norme vor contribui la reducerea risipei alimentare acute care există la noi în țară. Anual, în România sunt aruncate la gunoi 2,5 tone de alimente.

Ce presupun noile norme metodologice

Noile norme metodologice vin cu noi soluții pentru operatorii din domeniul alimentar, operatorii receptori și consumatorul final. Astfel, operatorii din domeniul alimentar, precum supermarketurile, vor putea să transfere produse alimentare în scopul donării. Alimentele donate vor putea fi primite de către consumatorul final sau de către operatori receptori, precum cantine sociale sau azile. De asemenea, și operatorii din domeniul alimentar înregistrați sanitar veterinar vor putea beneficia de aceste alimente, conform Adevărul.  

România își propune reducerea risipei alimentare la jumătate, până în 2030. Acest obiectiv vine în momentul în care inflația a ajuns la valori foarte mari, iar experții ne avertizează de o criză alimentară mondială iminentă. În România sunt aruncate anual 2,5 tone de alimente, ceea ce înseamnă că un român aruncă la gunoi, în medie, peste 100 de kilograme de mâncare.

În 2022 s-a dezbătut ideea unui proiect privind reducerea risipei alimentare

Ideea unui proiect privind reducerea risipei alimentare a fost propusă în 2022, la sediul DSVSA Argeș, cu ocazia întâlniri cu reprezentanții marilor retaileri din județ, dar și din țară, la inițiativa lui Sorin Sorescu, directorul DSVSA Argeș.

În cadrul întâlnirii au fost analizate posibilitățile de a transfera alimentele care au aproape data de expirare, către spitale, cămine de bătrâni sau cantine sociale, ce ar dori să preia printr-un protocol aceste alimente. De asemenea, s-a luat în calcul donarea acestor alimente cu ambalaj deteriorat, nevandabile, dar care să nu inflențeze calitatea produsului.

„Sperăm ca risipa alimentară să fie redusă între 30 și 50% în următorii ani, grație noilor norme legislative. Prin donarea acestor alimente se reduc cheltuielile cu neutralizarea. Pentru toate produsele alimentare ce sunt incinerate se plătește un cost per kilogram. Este un avantaj și pentru beneficiar, care primește o hrană pe care nu avea posibilitatea să o achiziționeze. Alimentele trebuie să fie sigure pentru consum, se specifică și în aceste norme”, a declarat pentru ”Adevărul” Sorin Sorescu, directorul DSVSA Argeș.

Ce alimente pot fi donate

Trei categorii de alimente pot fi donate. Prima categorie este formată din produsele proaspete la care se aplică de către producător „o dată limită de consum”. Câteva exemple sunt alimentele foarte perisabile microbiologic, precum carnea și produsele din carne refrigerate, produsele pescărești și de acvacultură refrigerate sau alimentele specifice de catering.

Cei care donează astfel de alimente trebuie să se asigure că durata de valabilitate rămasă până la data de expirare este suficientă pentru a permite redistribuirea și utilizarea în condiții de siguranță. Produsele care se află în ultima zi înaintea datei limită de consum, pot fi doate către cantinele sociale, însă acestea trebuie să fie gătite.

A doua categorie de alimente ce pot fi donate sunt cele la care se aplică „o dată a durabilității minimale”, respectiv mențiunea prezentată de producător drept „„a se consuma de preferință înainte de …”. În acest caz, donarea alimentelor se poate face până la data respectivă, dar și după aceea, cu condiția ca alimentele respective să poată fi consumate în condiții de siguranță.

Din această categorie fac parte conservele de carne,pește,mixte de carne și legume, alimentele de origine animală congelate, anumite salamuri uscate și produsele conservate din legume și fructe. În cadrul acestei categorii, alimentele pot fi donate în orice etapă a lanțului de aprovizionare, chiar dacă au depășit data durabilității minimale. Astfel, acestea pot fi utilizate la prelucrarea altor alimente la nivelul cantinelor sociale sau pot fi donate ca atare către consumatorul final cu condiția ca ele să fie sigure pentru sănătatea populației.

„A treia categorie de produse ce pot fi donate este reprezentată de produsele ce nu au termen de valabilitate, precum legumele, fructele, zahărul. Este important ca și condițiile de păstrare să fie unele adecvate. Voi face în viitor demersuri pentru ca și mierea să fie introdusă pe lista produselor alimentare fără termen de valabilitate, așa cum e normal”, mai spune Sorin Sorescu, directorul DSVSA Argeș.