Săptămâna Luminată. Ce nu poți face în prima săptămână după Paște

Prima săptămână care urmează după Paște este cunoscută de creștini ca Săptămâna Luminată, aceasta terminându-se în duminica următoare, numită Duminica Tomii.

Săptămâna Luminată reprezintă, pentru creștinii ortodocși, începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după cincizeci de zile la Pogorârea Duhului Sfânt, respectiv de Rusalii.

În toată această perioadă creștinii se salută cu cuvintele ”Hristos a Înviat”, urmate de răspunsul ”Adevărat a Înviat”, inspirate de Evanghelia după Luca 24, 34.

Ce se întâmplă cu slujbele în această săptămână

În Săptămâna Luminată slujbele se țin cu Ușile Împărătești larg deschise. În acest mod, privirea spre altar nu mai este împiedicată de nimic. Acest lucru simbolizează ușa deschisă de la mormântul Mântuitorului dar și ruperea catapetesmei Templului din Ierusalim în momentul morții Mântuitorului.

Mai mult, postul este interzis în Săptămâna Luminată, credincioșii întremându-se astfel după cele opt săptămâni de post anterior Sfintelor Paști, zilele de miercuri și vineri fiind și ele zile de ”harți”.

În Săptămâna Luminată și până la Înălțarea Domnului nu se îngenunchează.

Vinerea din Săptămâna Luminată este cunoscută ca Vinerea Izvorului Tămăduirii. În unele locuri în această zi se face sfințirea apei mici, în biserici sau la fântâni și izvoare, iar în unele părți preoții fac și „botezarea” generală a caselor credincioșilor, cu apă sfințită.

Începand din Duminica Sfintelor Paști și până la Înălțarea Domnului, la Liturghie se cântă Axionul Paștilor: „Îngerul a strigat …”, iar credincioșii se saluta cu cuvintele: „Hristos a înviat!” și răspund: „Adevarat a înviat!”.

Mai mult, în Săptămâna Luminată nu se citește Psaltirea.

Marți, în Săptămâna Luminată, au loc uscarea și sfărâmarea Sfântului Agneț, sfințit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta și Marea Joi, din Săptămâna Patimilor.

Al doilea Agneț este uscat și sfărâmat după o rânduiala specială. După ce este sfărâmat, este așezat într-un chivot pe Sfânta Masă din Altar, iar acesta este folosit de-a lungul întregului an pentru împărtașirea bolnavilor sau a celor care nu pot merge la biserică din motive bine întemeiate.

Ce nu poți face în prima săptămână după Paște

Potrivit tradiției, în Săptămâna Luminată nu se spală rufe, nu se fac treburi casnice şi nu se fac munci agricole, ca semn de respect pentru sărbătorile amintite. Se supune că dacă aceste lucruri sunt încălcate, oamenii atrag asupra lor bolile, dăunătorii și pagubele.

Femeile din unele zone rurale dau de pomană în Marțea din Săptămâna Luminată pasca ramasă de la Paște și vin roșu.

În această săptămână nu se fac parastase pentru cei trecuți în neființă, slujbele fiind reluate după Duminica Tomii.

Slujbele de înmormântare din Săptămâna Luminată, sunt oficiate după o rânduiala specială. Mai precis, slujba înmormântării este înlocuită de slujba Învierii, astfel că, și cântările acestei slujbe vorbesc de biruința Vieții asupra morții.

Ce se întâmplă cu cei care mor în această săptămână

Se spune că Săptămâna Luminată este consacrată morţilor, fiind denumită şi Săptămâna Blajinilor sau Paştile Morţilor.

Astfel că, potrivit vorbelor și popor, cei care mor în ziua de Paşti şi în prima săptămână de după Paşti merg direct în rai, indiferent de păcatele pe care le-au comis, pentru că lumina şi uşile raiului sunt deschise, iar cele ale iadului sunt închise.

Mai mult, odată cu sărbătoarea Învierii se deschid mormintele şi spiritele morţilor părăsesc cimitirele pentru a petrece sărbătorile împreună cu cei vii.

Creștinii respectă obiceiul de a aprinde focuri pentru morţi, dar şi pentru vii, pe dealuri sau în preajma bisericilor, unde se află şi cimitirele. Acestea au un rol apotropaic, adică de îndepărtare a spiritelor malefice.

Cu toate acestea, o altă tradiţie spune că spiritele morţilor vin să se încălzească la aceste focuri.