Ce este și cum se manifestă un ciclon, fenomenul meteorologic de la Marea Neagră pentru care autoritățile ar putea emite avertizare cod roșu

Fenomenele meteo extreme sunt tot mai prezente în țara noastră, iar vara nu dă semne că s-ar instala prea curând. Meteorologii au anunțat ploi până la sfârșitul săptămânii viitoare. În plus, în noaptea de joi spre vineri, un ciclon a intrat pe teritoriul României dinspre Marea Neagră, iar autoritățile ar putea emite chiar și un cod roșu.

ANM ar putea emite cod roșu pentru ciclonul intrat în România dinspre Marea Neagră

Ciclonul intrat în România a produs deja pagube în Bulgaria, iar în țara noastră va zăboi cel puțin până vineri seară, potrivit Digi24.ro. Acestea fiind spuse, Administrația Națională de Meteorologie este pregătită să emită coduri roșii.

„Ciclonulsună puțin periculos, terminologia completă este de ciclon extratropical. Avem două tipuri de ciclon: ciclonul cum a fost, de exemplu, Katrina, este un ciclon tropical – acela are structura clasică, spirală, ochiul furtunii și poate să producă pagube foarte mari de la vânt și precipitații; ciclonul extratropical este ceea ce avem de obicei la latitudinea noastră – sunt structurile care au front rece și front cald, deci sunt structurile care se pot întâmpla oricând de-a lungul anului și pot să producă precipitații, intensificări ale vântului, fenomenele normale”, a explicat joi seara la Digi24 Bogdan Antonescu, specialist în fenomene meteo extreme.

El a explicat că, cum România deja are o masă de aer destul de umedă în regiune, ciclonul poate ajuta la formarea de noi furtuni.

„Ceea ce este în mod particular interesant cu acest ciclon este că el cumva ajută la dezvoltarea acestor furtuni, furnizează cumva o energie pentru aceste furtuni. Deja România are o masă de aer destul de umedă în regiune și atunci acest ciclon poate să ajute la formarea de noi furtuni”, a adăugat expertul.

Bogdan Atonescu spune că astfel de fenomene nu sunt neapărat ieșite din comun.

„De fapt, ele sunt legate la tot ceea ce se întâmplă în Europa, sunt legate cu ceea ce se întâmplă cu presiunea deasupra Atlanticului – dacă avem o regiune cu presiune ridicată, atunci avem anumite condiții de transport a unei mase oceanice către continent; putem să avem o masă de aer cald de la subtropice cumva spre nord și în iunie de obicei avem o astfel de situație. E o lună caracterizată de instabilitate și de aici precipitațiile și suita de fenomene severe”, a arătat Bogdan Antonescu.

Roxana Bojariu, climatolog: Vor veni fenomene meteo cu severitate mai mare în viitor și va trebui să ne adaptă

În 11 iunie, la „Actualitatea” cu Tudor Mușat, climatologul Roxana Bojariu a explicat că gravitatea fenomenelor meteo extreme este alimentată și de dezvoltarea haotică a unor zone din marile orașe.

„Ce se întâmplă în marile orașe ține nu doar de factorul climatic, ține și de felul în care ne-am dezvoltat localitățile, ține de modul în care am știut să proiectăm orașele în așa fel încât să încercăm să limităm efectele unor fenomene climatice extreme, nu să le amplificăm. Din păcate, izolarea solului, felul în care dezvoltăm construcțiile, felul în care spațiul verde sau albastru, cel cu lacuri, devine din ce înc e mai mic. Toate aceste elemente dau o severitate în plus manifestării precipitațiilor mult mai abundente.

Dacă izolăm cu astfalt, cu clădiri, avem din ce în ce mai puțin spațiu verde, sistemul de canalizare, care a rămas dimensionat așa cum era acum câteva decenii, când aveam alți parametri climatici”, declara specialista.

Din păcate, spune ea, „noi nu suntem adaptați la clima prezentă”.

„Din păcate noi nu suntem adaptați la clima prezentă, dar să ne gândim că vor veni fenomene extreme cu severitate mai mare în viittor și va trebui să ne adaptăm la acel grad de severitate. Va trebui să luăm cu mult mai multă seriozitate și factorul climatic atunci când dezvoltăm orașele, planurile urbanistice, de exemplu. Nu e vorba doar de orașe, e vorba de celelalte activități, de localitățile care sunt în aval de zonele deliroase, de munte, unde viiturile vin cu o forță și mai mare. E vorba de întreaga noastră activitate pe care trebuie să o regândim”, mai afirma Roxana Bojariu.