CCR va judeca alegerea primarilor într-un singur tur. Sesizarea jurnalistului Liviu Avram a fost acceptată

Tribunalul București a decis să trimită către Curtea Constituțională sesizarea jurnalistului Liviu Avram privind excepţia articolelor de lege referitoare la numărul necesar de semnături pentru un candidat independent şi organizarea alegerilor locale într-un singur tur. Magistrații au luat această decizie în cadrul unui proces deschis de jurnalistul de la Adevărul, care şi-a depus candidatura la Primăria Capitalei, ca independent, tocmai pentru a putea ridica excepția de neconstituționalitate asupra legii.

“La pronunţare instanţa a spus că sesizează CCR cu excepţia de neconstituţionalitate a articolului 50, alineatul 2 (Legea 115/2015-n.r.) şi 101, alineatul 2, înţeleg de aici că instanţa a reţinut că şi articolul privind alegerea primarilor într-un singur tur ar fi neconstituţională. Decizia finală rămâne a CCR”, a declarat Avram pentru Mediafax.

El şi-a depus candidatura la Biroul Electoral Municipal Bucureşti pe 13 aprilie, iar două zile mai târziu aceasta i-a fost respinsă pe motiv că, în loc de 18.000 de semnături de susţinere, a depus o listă cu doar trei semnături.

Politică - 07 nov, 16:19

Avocatul Poporului a contestat la CCR legea pensiilor militare. Obiecțiile formulate

Acest demers i-a permis, totuși, să aducă în atenţia CCR articolul 50, alineatul 2 din Legea 115/2015, pe motiv că reprezintă o ingerinţă excesivă asupra dreptului de a fi ales. Prin aceeaşi acţiune, el a solicitat extinderea controlului de neconstituţionalitate şi asupra articolului 101 alin (2) din aceeaşi lege, cel prin care se stabileşte că este ales primar candidatul care întruneşte cel mai mare număr de voturi, adică majoritatea relativă, şi nu cel care primeşte majoritatea voturilor exprimate, aşa cum a prevăzut legea până la alegerile din 2012.

"M-a revoltat maniera în care întreaga clasă politică a abordat problema alegerii primarilor într-un singur tur şi a trebuit să îmi creez un cadru procesual ca să aduc acestă chestiune în faţa CCR după ce am văzut că preşedintele Iohannis care putea să o facă şi avea argumente să o facă nu a făcut-o. Şi atunci, am căutat în lege un articol care să poată fi contestat cât mai repede după ce se declanşează mecanismul electoral în aşa fel încât CCR să aibă timp să se pronunţe până la alegeri şi legea să fie corectată”, a explicat Avram.

În opinia sa, cele două articole prezintă simptomele unei manipulări a legislaţiei electorale în favoarea partidelor aflate la putere, practică sancţionată de către Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), în Codul de bune practici în materie electorală. El a mai arătat că partidele aflate la putere, în sensul că au votat cu majoritate covârşitoare această lege, au şi cei mai mulţi primari în funcţie, iar un singur tur de scrutin favorizează net primarii în funcţie faţă de ceilalţi candidaţi.

Pe fondul cauzei, adică pe contestaţia în sine faţă de respingerea candidaturii de către Biroul Electoral Municipal, instanţa a decis să o respingă la rândul său.