Curtea Constituţională a amânat pentru a patra oară decizia privind modificările la codurile penale. Noul termen: 4 iulie
UPDATE:Curtea Constituţională a amânat, pentru a patra oară, decizia privind constituţionalitatea modificărilor făcute de PSD-ALDE în Parlament pe Codurile penale. Judecătorii au acordat un termen pentru data de 4 iulie.
Sesizările de neconstituţionale făcute de preşedintele Klaus Iohannis şi opoziţie privind modificările aduse în Parlament de către PSD-ALDE la Codurile penale.
Cele mai controversate schimbări aduse în Parlament vizează diminuarea termenelor de prescripţie a pedepselor și abrogarea articolului referitor la neglijenţa în serviciu.
Curtea Constituţională ar putea lua miercuri decizia privind constituţionalitatea acestor măsuri, după ce judecătorii au amânat decizia de mai multe ori.
De asemenea, aceasta ar fi şi prima decizie importantă pe care o dă CCR de la intrate în vigoare a mandatelor noilor judecători Gheorghe Stan, Cristian Deliorga şi Simina Tănăsescu.
În sesizarea depusă, preşedintele Klaus Iohannis argumentează că a fost din nou încălcată Constituția prin modificările aduse de către Parlament, precum și principiul bicameralismului.
În sesizarea către CCR, șeful statului arată că Parlamentul și-a ignorat obligația constituțională de a pune în acord textele din Codul penal cu decizii anterioare ale Curții Constituționale și nu a făcut corelările necesare, adoptând reglementări ce contravin principiului legalității.
Șeful statului argumentează că Parlamentul a eliminat articole din Codul de procedură penală, însă fără a introduce normele la care făcuse referire CCR, în decizia de neconstituționalitate.
Președintele consideră că Parlamentul avea deschisă calea reexaminării doar în ceea ce privește introducerea unor astfel de norme, care să acopere situațiile nereglementate și identificate ca fiind necesare de Curtea Constituțională și, în consecință nu putea elimina cu totul intervenția asupra acestui text.
Iohannis mai spune că Parlamentul a eliminat complet și articolul 220 din Codul de procedură penală, contrar unei decizii anterioare a CCR, în care a constatat că soluția legislativă care permite luarea măsurii arestului la domiciliu, în condițiile în care anterior inculpatul a fost arestat (preventiv sau la domiciliu) în aceeași cauză, în lipsa unor temeiuri noi care fac necesară privarea sa de libertate.
„În procedura reexaminării, însă, Parlamentul nu numai că nu a suplinit omisiunea legislativă, ci a eliminat în integralitate modificarea operată la art. 220 alin. (1) din Codul de procedură penală. Acest text fusese așadar, anterior declarat neconstituțional prin Decizia nr. 22/2017, prin care Curtea a reținut că „dispunerea unei noi măsuri preventive privative de libertate, după ce anterior față de persoana respectivă a mai fost dispusă o măsură preventivă privativă de libertate, nu se poate baza pe aceleași temeiuri care au fundamentat dispunerea primei măsuri preventive privative de libertate. În mod contrar, s-ar ajunge la situația în care temeiurile care stau la baza dispunerii unei măsuri preventive privative de libertate să nu fie suficiente pentru a motiva luarea acestei măsuri, ceea ce ar contraveni dispozițiilor art. 23 din Constituție și celor ale art. 5 din Convenție”.
Totodată, șeful statului precizează că unele modificări au fost făcute de Legislativ deși nu au făcut obiectul controlului de constituționalitate.
Ultimele modificări la Codurile penale au fost făcute pe 24 aprilie, după ce CCR declarase mare parte din modificările făcute în 2018 drept neconstituţionale.