CCR dezbate sesizările președintelui și Guvernului cu privire la legea care prevede că Parlamentul este cel care stabilește data alegerilor legislative, nu Executivul

Judecătorii de la Curtea Constituțională dezbat, în ședința de marți, sesizarea președintelui Klaus Iohannis și pe cea a Guvernului, cu privire la legea care prevede că Parlamentul stabilește data alegerilor parlamentare, și nu Executivul. O decizie a CCR în acest caz a fost amânată, până acum, de mai multe ori.

Sesizările referitoare la legea prin care Parlamentul decide data alegerilor legislative, dezbătute marți de judecătorii CCR

Actul normativ a fost adoptat pe 27 iulie de Camera Deputaților, în calitate de for decizional. Asta după ce în ce, în aceeași zi, proiectul de lege trecuse și de votul din Senat. Legea prevede că data alegerilor legislative, organizate ca urmare a expirării actualului mandat alParlamentului, se stabilește prin lege organică, cu cel puțin 60 de zile înainte, de Parlament. Astfel, Guvernul este lăsat fără prerogativa de a stabili data scrutinului legislativ.

Iohannis: Nu este cumva un fel de conflict acolo? Toate aceste lucruri trebuie foarte bine judecate

Comentând acest subiect în cadrul unei conferințe de presă, președintele Klaus Iohannis a atras atenția asupra faptului că există un conflict în faptul că aleșii au decis că Parlamentul este cel care stabilește data alegerilor parlamentare, nu Guvernul.

”În ultimii 30 de ani, guvernele au stabilit datele alegerilor. Acum ne găsim pentru prima dată în situația că Parlamentul dorește să ia acest atribut prin lege. Cum va fi asta, că Parlamentul își stabilește singur când se alege? Să ne imaginăm că un număr mare de parlamentari vrea să rămână în continuare acolo și, pur și simplu, nu ia nicio decizie. Ce facem? Nu ținem alegeri? Nu este cumva un fel de conflict acolo? Toate aceste lucruri trebuie foarte bine judecate. Trebuie să ținem cont de Constituției, care spune că mandatul de parlamentar este de patru ani. Punct. Nu poate fi prelungit acest mandat și, în consecință, putem să facem un calcul, pentru că în afară de durata mandatului, tot Constituția stipulează și perioada de 20 de zile când președintele convoacă noul Parlament. Toate acestea, aduse împreună, ne duc destul de clar la o dată de la începutul lui decembrie. Asta tenhic. Dar dacă Parlamentul nu decide nimic? Atunci ajungem la concluzia că poate aceasta nu este cea mai bună soluție”, spunea atunci Klaus Iohannis.

Președintele și Guvernul au atacat la CCR actul normativ

Astfel, pe 17 august, șeful statului a atacat la Curtea Constituțională acest act normativ.

”Prin dispoziţia criticată se modifică cu doar câteva luni înaintea alegerilor competenţa stabilirii datei alegerilor, contrar normelor constituţionale, instituindu-se o prerogativă pentru Parlament de a stabili în mod discreţionar data alegerilor parlamentare”, se arată în sesizarea depusă la CCR.

Totodată, președintele preciza că „în situaţia în care din varii motive, Parlamentul nu adoptă respectiva lege într-un timp util, se poate ajunge în mod direct la încălcarea normelor constituţionale care stabilesc în mod clar durata mandatului Parlamentului şi intervalul maximal în care trebuie să fie organizate alegerile parlamentare”.

O sesizare la Curtea Constituțională a fost depusă și de Guvern. Premierul Ludovic Orban precizat, în acest context, că aleșii se află în conflict de interese dacă au posibilitatea să își prelungească mandatul.

Legislația care este în vigoare în acest moment prevede că data alegerilor parlamentare este stabilită de Guvern, iar aducerea la cunoştinţă publică a datei alegerilor se face cu cel puţin 90 de zile înainte de ziua votului.

Alegerile parlamentare din acest an sunt programate pentru data de 6 decembrie.