Curtea Constituțională susține că legea privind pensiile aleșilor locali, așa cum a fost ea adoptată de către Parlament, nu îndeplinește condițiile de claritate, precizie și previzibilitate, creează o inegalitate nepermisă de tratament juridic între aleşii locali și stabileşte cheltuieli bugetare fără stabilirea unei surse de finanţare reale.
CCR a decis pe 20 ianuarie că legea prin care primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de Consilii județene ar urma să primească pensii speciale este neconstituțională, admițând astfel sesizarea înaintată de Guvern.
”Curtea constată că legea supusă controlului de constituţionalitate încalcă art.1 alin.(5) din Constituţie, întrucât normele pe care le reglementează nu îndeplinesc condiţiile de claritate, precizie şi previzibilitate cu privire la natura juridică a «indemnizaţiei pentru limită de vârstă», al sferei beneficiarilor săi şi al modului de stabilire şi calcul al indemnizaţiei. De asemenea, legea este contrară prevederilor constituţionale cuprinse în art.16 alin.(1) şi art.138 alin.(5), întrucât, pe de o parte, creează o inegalitate nepermisă de tratament juridic între aleşii locali, iar, pe de altă parte, stabileşte cheltuieli bugetare fără stabilirea unei surse de finanţare reale, contrar cerinţelor de certitudine şi previzibilitate bugetară inerente conţinutului normativ al textului constituţional”, se arată în motivarea CCR, citată de Mediafax.
În aceasta se mai face referire și la încălcarea articolului 16, alin. 1 din Constituție prin faptul că au fost acordate indemnizații numai anumitor aleși locali, în speță primarilor, viceprimarilor președinților și vicepreședinților de Consilii Județene.
”La adoptarea legii s-a avut în vedere o sursă de finanţare incertă, generală şi lipsită de un caracter obiectiv şi efectiv, nefiind, aşadar, reală”, subliniază CCR.
Curtea Constituțională mai susține că statutul juridic al aleșii locali nu poate fi comparat cu cel al magistraţilor, care, în considerarea activităţii lor profesionale, beneficiază de pensie de serviciu.
”În ipoteza în care o persoană a ocupat succesiv mai multe mandate dintre cele care sunt eligibile pentru acordarea indemnizaţiei, în lipsa unor reglementări legale corespunzătoare nu se poate determina modalitatea de calcul a acesteia; mai mult, în ipoteza în care persoana îndreptăţită a deţinut mai mult de trei mandate de tipologii diferite dintre cele care sunt eligibile pentru acordarea indemnizaţiei pentru limită de vârstă, nu se va cunoaşte care dintre acestea se vor lua în considerare la stabilirea indemnizaţiei; astfel, vor exista, în lipsa unei reglementări legale clare, precise şi previzibile, mai multe posibilităţi de calcul”, argumentează judecătorii.
Aceștia mai susțin că din textul legii nu se înțelege dacă acesta vizează doar primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de Consilii Județene aleși democratic după decembrie 1989 sau și pe cei care au îndeplinit asemenea funcții în regimul anterior.