CCR, decizie legată de legea privind noul sistem de impozitare a pensiilor de serviciu

Marți, Curtea Constituţională a României s-ar putea pronunţa asupra legii privind noul sistem de impozitare a pensiilor de serviciu, în urma sesizărilor Avocatului Poporului şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

CCR, decizie privind noul sistem de impozitare a pensiilor de serviciu

La mijlocul lunii iunie, Secţiile Unite al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au sesizat Curtea Constituţională referitor la legea ce stabileşte un nou sistem de impozitare a pensiilor de serviciu.

Potrivit Instanței Supreme, Legea pentru modificarea şi completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal este neconstituţională în ansamblul său, deoarece încalcă dispoziţiile mai multe articole din Constituţie.

Eveniment - 13 nov, 18:37

Surse: Fiica lui Ioan Crișan și cei doi presupuși complici au fost arestați preventiv, în dosarul uciderii omului de afaceri din Arad. Din completul de la Înalta Curte a făcut parte și Lia Savonea

ICCJ arată că unul dintre cele cinci principii ale fiscalităţii reglementate de Codul fiscal vizează „justeţea impunerii sau echitatea fiscală”, care „asigură ca sarcina fiscală a fiecărui contribuabil să fie stabilită pe baza puterii contributive, respectiv în funcţie de mărimea veniturilor sau a proprietăţilor acestuia”.

„Aşezarea justă şi echitabilă a sarcinii fiscale constituie una dintre componentele statului de drept, aşa cum este definit statul român prin art. 1 alin. (3) din Constituţie. În jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a reţinut în mod constant că statul are o marjă largă de apreciere în stabilirea politicii fiscale şi revine legiuitorului competenţa exclusivă de a stabili cuantumul impozitelor şi de a acorda exceptări sau scutiri de la aceste obligaţii în favoarea anumitor categorii de contribuabili şi anumite perioade de timp, sub rezerva respectării dispoziţiilor art. 56 din Constituţie privind justa aşezare a sarcinilor fiscale”, se arată în hotărârea depusă la CCR.

„Legea instituie o taxă pe venitul din pensiile reglementate de legile speciale care este diferită de impozitul pe venit şi se cumulează cu acesta din urmă, ceea ce înseamnă că acestei categorii de venituri, care fac obiectul taxării conform legii criticate, li se aplică atât impozitul pe veniturile din pensii, cât şi taxa nou instituită. Rezultă, astfel, că pensiile vizate de lege sunt supuse unei duble impuneri, contrar principiului nediscriminării şi principiului aşezării juste şi echitabile a sarcinii fiscale”, mai precizează ICCJ.

Astfel, noua „taxă” este discriminatorie şi reprezintă un impozit pe venit „deghizat”, spune Instanța Supremă, dar se calculează asupra venitului net din pensii, după deducerea din pensia brută a impozitului pe venit, ceea ce ar duce, de la un anumit nivel, la un procentaj de fiscalizare calculat la pensia brută de 95%.

„În aceste condiţii, prin cuantumul ridicat, măsura instituirii taxei reprezintă o adevărată confiscare şi este de natură a afecta însăşi substanţa dreptului. Opţiunea promovată prin legea în discuţie reprezintă un subterfugiu prin care se aduce atingere chiar substanţei dreptului la pensie”, se mai afirmă în sesizare.

În consecință, prin raportare la cuantumul de 7.000 de lei al sumei nesupuse taxei criticate, impunerea taxei vizează o categorie restrânsă de contribuabili care obţine venituri din pensii şi indemnizaţii pentru limită de vârstă în condiţiile legilor speciale. ICCJ mai acuză și încălcarea principiului clarităţii, previzibilităţii şi predictibilităţii legii, a principiului independenţei judecătorilor, precum şi încălcarea principiilor art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO.

Şi Avocatul Poporului a transmis Curţii Constituţionale o sesizare în acest sens.

Amintim, pe 17 iunie, Camera Deputaţilor a votat modificarea şi completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal, care are ca obiect de reglementare instituirea unei taxe pe veniturile şi indemnizaţiile pentru limită de vârstă.

Astfel, pensiile cu valoare de până la 2.000 de lei inclusiv nu se impozitează, cele cuprinse între 2.000 şi 7.000 se impozitează cu 10%, iar pensiile cu o valoare de peste 7.001 lei se impozitează cu 85% pentru ceea ce depăşeşte această sumă.

Cine sunt beneficiarii pensiilor de serviciu

Contrar așteptărilor, parlamentarii reprezintă sub 1% din totalul beneficiarilor de pensii speciale.

În prezent, în România există 768 de foști senatori și deputați care încasează pensii în valoare de peste 10 milioane de euro anual, precizează Parlamentul într-un răspuns pentru G4Media.ro.

Alte categorii profesionale primesc pe lângă pensia obișnuită, care se încasează în baza contribuțiilor la stat, o pensie specială, numită în lege „pensie de serviciu„.

9.527 de beneficiari aipensiilor de serviciu există în evidența Casei Naționale de Pensii (CNPP). Cei mai mulți, aproape jumătate, sunt procurori și judecători. La aceștia se mai adaugă foștii membri ai corpului diplomatic consular, funcționarii publici din Parlament, personalul aeronautic civil, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor, angajații de la Curtea de Conturi, despre care CNPP nu deține informații.