CCR a admis parţial conflictul dintre preşedinte şi Guvern: Iohannis este obligat să numească interimarii, dar Dăncilă trebuie să vină în Parlament pentru un vot de încredere

Curtea Constituțională a admis parțial conflictul dintre premier și președinte. Mai exact, Iohannis este obligat să revoce miniștrii demiși de Dăncilă, să numească interimarii și să motiveze refuzul numirii noilor miniștri, dar premierul Viorica Dăncilă trebuie să vină în Parlament pentru un vot de încredere.

Această sesizare a fost făcută de către premierul Viorica Dăncilă după ce preşedinteleKlaus Iohannisa respins numirea unor interimari după ieşirea ALDE de la guvernare şi a transmis că nu va accepta nicio nouă numire în Guvern până la un vot de reconfirmare în Parlament.

„Este absolut incalificabil modul în care candidatul Iohannis se foloseşte de tribuna oficială a Administraţiei Prezidenţiale pentru a-şi lansa mesajele de campanie. Miercurea trecută refuza nejustificat numirea de miniştri în Guvernul României. O săptămână mai târziu, domnul Iohannis blochează din nou numirea miniştrilor interimari în Guvernul României, refuzând de data aceasta să dea un răspuns. Suntem într-o situaţie fără precedent, o situaţie de confuzie şi dezechilibru generată de comportamentul iresponsabil şi egoist al preşedintelui. Domnul preşedinte Iohannis are obsesia blocajelor. (…) Guvernul României va sesiza Curtea Constituţională pentru a reclama un conflict juridic cu şeful statului”, susţinea premierul Viorica Dăncilă, atunci.

În acest moment, sunt nu mai puţin de 6 funcţii vacante în Guvernul României, dar premierul Viorica Dăncilă a evitat de fiecare dată venirea în Parlament şi a preferat să trimită noi propuneri de remaniere.

Comunicatul integral trimis de CCR, în 18 septembrie:

„În ziua de 18 septembrie 2019, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.a) teza întâi din Constituție și al art.11 alin.(1) lit.A.a) și art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere, în cadrul controlului anterior promulgării, următoarele obiecții de neconstituționalitate:

A. Obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.I pct.28 din Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.83/2016 privind unele măsuri de eficientizare a implementării proiectelor de infrastructură de transport, unele măsuri în domeniul transporturilor, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum şi a legii în ansamblul său, obiecție formulată de 68 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal; În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.I pct.28 din Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.83/2016 privind unele măsuri de eficientizare a implementării proiectelor de infrastructură de transport, unele măsuri în domeniul transporturilor, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi legea în ansamblul său sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui României.

B. Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul ordinii și siguranței publice, obiecție formulată de 94 de deputați aparținând Grupurilor parlamentare ale Uniunii Salvați România și Partidului Național Liberal; În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi în ceea ce privește dispozițiile art.II pct.8 [cu referire la art.321 alin.(5), art.322 alin.(1) lit.a) și b), art.323 alin.(1) lit.a) și alin.(2), art.324 alin.(1) lit.a) și b), art.329 alin.(2) și (4) și art.3212 din Legea nr.218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române], art.II pct.16 [cu referire la art.392 alin.(1) lit.b) și alin.(2) lit.a) din Legea nr.218/2002], și art.III pct. 4 [cu referire la art.271 alin.(5), art.272 alin.(1) lit.a) și b), art.273 alin.(1) lit.a) și alin.(2) și art.274 alin.(1) lit.a) și b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române] și cu majoritate de voturi în ceea ce privește art.II pct.12 (cu referire la art.351 din Legea nr.218/2002) din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul ordinii și siguranței publice: a respins obiecţia de neconstituţionalitate și a constatat că dispozițiile art.II pct.8 [cu referire la art.321 alin.(5), art.322 alin.(1) lit.a) și b), art. 323 alin.(1) lit.a) și alin.(2), art.324 alin.(1) lit.a) și b), art.329 alin.(2) și (4) și art.3212 din Legea nr.218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române], art.II pct.12 (cu referire la art.351 din Legea nr.218/2002), art.II pct.16 [cu referire la art.392 alin.(1) lit.b) și alin.(2) lit.a) din Legea nr.218/2002], și art.III pct. 4 [cu referire la art.271 alin.(5), art.272 alin.(1) lit.a) și b), art.273 alin.(1) lit.a) și alin.(2) și art.274 alin.(1) lit.a) și b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române] din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul ordinii și siguranței publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui României.

C. Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, obiecție formulată de Președintele României; În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor este constituţională în raport cu criticile formulate. Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui României.

II. În aceeași zi, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul dispozițiilor art.146 lit.e) din Constituție și ale art.11 alin.(1) pct.A lit.e), precum și ale art.34, art.35 și art.36 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre primul-ministru, pe de o parte și Președintele României, pe de altă parte, cerere formulată de primul-ministru. În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi cu privire la pct.1,2 și 3 și cu unanimitate cu privire la pct.4, a decis:

1. Admite cererea și constată existența unui conflict juridic de natură constituțională între primul-ministru, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, determinat de refuzul revocării unor miniștri, la propunerea primuluiministru, potrivit art.85 alin.(2) din Constituția României, republicată, precum și de refuzul tacit al Președintelui României de a numi miniștri interimari, la propunerea primului-ministru, potrivit art.107 alin.(3) din Constituția României, republicată.

2. Președintele României urmează să emită de îndată decretele de revocare a miniștrilor, solicitate de primul-ministru prin adresele nr.5/5321 și nr.5/5324 din 26 august 2019, precum și decretele de desemnare a miniștrilor interimari propuși prin adresele nr.5/5362, nr.5/5363 și nr.5/5364 din 27 august 2019;

3. Preşedintele României urmează să răspundă, de îndată, în scris şi motivat, cu privire la refuzul propunerilor de numire în funcția de ministru titular, înaintate de primul-ministru prin adresele nr.5/5321, nr.5/5322, nr.5/5323, nr.5/5324, nr.5/5325 din 26 august 2019.

4. Constată că nu există conflict juridic de natură constituțională între primulministru, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, generat de refuzul Președintelui de a numi miniștrii titulari propuși de primul-ministru prin adresele nr.5/5321, nr.5/5322, nr.5/5323, nr.5/5324 și nr.5/5325 din 26 august 2019. Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, primului-ministru şi Președintelui României şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. III. Cu privire la sesizările de neconstituționalitate referitoare la:

– Legea pentru modificarea Legii nr.77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, obiecție formulată de deputați aparținând Grupurilor parlamentare ale Partidului Național Liberal și Uniunii Salvați România;

– Legea privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul protecției mediului, obiecție formulată de deputați aparținând Grupurilor parlamentare ale Partidului Național Liberal și Uniunii Salvați România;

– Legea privind modificarea și completarea articolului 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2005 privind protecția mediului, obiecție formulată de senatori aparținând Grupurilor parlamentare ale Partidului Național Liberal și Uniunii Salvați România;

– Hotărârea Parlamentului României nr.17/2019 pentru numirea unui vicepreședinte al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, membru în Comitetul de reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, sesizare formulată de Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România din Camera Deputaților, Curtea Constituțională a dispus amânarea dezbaterilor, pentru data de 9 octombrie 2019.

 Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I”.