CCR nu se grăbește să dezbată Codul Administrativ care dă pensii speciale primarilor: La două luni de la depunerea sesizării, judecătorii nu au stabilit niciun termen

Sesizarea Avocatului Poporului privind neconstituționalitatea Codului Administrativ nu a ajuns încă pe masa judecătorilor de la Curtea Constituțională. La două luni de la depunerea acesteia, CCR nu a oferit încă niciun termen pentru dezbaterea acesteia.

Codul Administrativ a fost atacat de către Renate Weber la Curtea Constituțională pe 28 august.

Acesta a fost adoptat prin ordonanță de urgență de către guvernul Viorica Dăncilă, iar în lipsa unei decizii de neconstituționalitate din partea CCR, va face ca primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de consilii județene să beneficieze de pensii speciale.

”Campania electorală trece, președintele se alege, iar primarii rămân cu pensiile speciale! L-am întrebat pe Ministrul desemnat pentru Administrație Publică ce va face cu pensiile speciale pentru primari. A răspuns că așteaptă decizia Curții Constituționale. Dar, uite că CCR nu a dat un termen pentru a se pronunța în acest dosar. Practic, în lipsa unei decizii în timp util, de la 1 ianuarie 2020, primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de consilii județene vor beneficia de aceste pensii. Pe site-ul Ministerului Dezvoltării a fost deja publicată hotărârea de guvern prin care primarii pot solicita aceste pensii. Campanie electorală, fie. Dar să nu uităm esențialul: România”, a scris Florina Presadă pe Facebook, postând și o captură de ecran de pe site-ul CCR care arată că sesizarea împotriva Codului Administrativ nu a primit încă termen pentru dezbatere.

Reamintim că PSD a impus Codul Administrativ prin ordonanță de urgență, o decizie contestată puternic de opoziție și de societatea civilă. Codul Administrativ duce la politizarea totală a administrației centrale și locale și îi ajută pe baronii locali să își consolideze puterea.

Avocatul Poporului invocă trei motive în sesizarea de neconstituționalitate: OUG nu respectă cerințele prinvind delegarea legislativă, contravine cerințelor Constituției privind mandatul reprezentativ și afectează regimul instituțiilor fundamentale ale statului.