Cazul unui fost rugbist român care s-a sinucis într-un penitenciar din Olanda. Autoritățile resping acuzațiile: „Nu a mai existat nicio altă tentativă de suicid”

Un tânăr în vârstă de 23 de ani de origine română s-a sinucis în detenţie, după ce a fost condamnat la trei luni de închisoare în Olanda.

Familia băiatului acuză neglijența angajaţilor penitenciarului, în timp ce autorităţile olandeze se apără invocând regulile permisive pentru deţinuţi, potrivit libertatea.ro.

Cazul românului care s-a sinucis într-un penitenciar din Olanda

Se pare că această tragedie vine pe fondul „dosarului româno-olandez privitor la Schengen”. Tânărul fusese condamnat de două ori în câteva luni, a intrat la închisoare, unde fratele lui susține că autoritățile nu au băgat de seamă că acesta mai încercase să se sinucidă.

După nouă zile petrecute în celulă, Petru Azoiţei s-a hotărât să-şi pună capăt zilelor, folosind obiecte pe care le avea în propria celulă.

Familia tânărului a primit vestea morții acestuia telefonic, neștiind care au fost cauzele decesului. „Starea lui de viaţă nu mai poate fi menţinută. Este în momentul în care îşi dă sufletul. Tensiunea lui arterială este aşa de slabă, încât nu mai are, practic, nicio şansă de supravieţuire”, le-a transmis o asistentă angajată a Centrului Medical al Universităţii Leiden din Olanda.

„E vina penitenciarului. Au stat cu mâinile în sân”

Petru Azoiţei avea 23 de ani şi era din comuna Prisăcani, judeţul Iaşi. În luna iulie băiatul s-a hotărât să plece în Olanda să muncească, însă planurile de-acasă nu prea s-au potrivit.

După câteva săptămâni, tânărul a intrat într-un conflict cu patronul unui club, iar cearta s-a transformat rapid în bătaie. Acesta şi-a pierdut locul de muncă şi a fost amendat cu 16.000 de euro. După toate cele petrecute, Petru nu a povestit familiei ce i s-a întâmplat.
„Era un copil, i-a fost ruşine, a crezut că rezolvă el”, susține fratele mai mare.

Astfel, după alte câteva săptămâni, autoritățile din Amsterdam l-au reţinut, însă de această dată pentru furt. Petru a fost condamnat la trei luni de închisoare, iar pe 5 octombrie a fost transferat la penitenciarul Alphen aan den Rijn, aflat la 15 kilometri de oraşul Leiden din Olanda.

„E vina penitenciarului, pentru că cei de acolo au stat cu mâinile în sân”, acuză Gabriel Azoiţei, fratele lui Petru.

„Am aflat de la gardieni că el mai încercase să-şi ia viaţa. L-am întrebat pe directorul penitenciarului de ce l-au lăsat cu cuţit şi curea în celulă. Mi-a zis că e o întrebare bună, dar nu poate să-mi răspundă, pentru că în joc este şi locul lui de muncă”, a mai povestit băiatul.

Pentru a-şi găsi dreptatea, fratele a dat în judecată penitenciarul

Potrivit sursei citate, Agenţia Instituţiilor de Detenţie (DJI), corespondenta olandeză a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor din România, încearcă să lămurească aceste întrebări.

„Pentru a evita neînțelegerile, putem spune că în scurta perioadă pe care acest bărbat a petrecut-o în închisoarea Alphen (9 zile), NU a mai existat nicio altă tentativă de suicid”, a declarat DJI, fără să ofere prea multe comentarii despre cazul lui Petru Azoiţei, motivând că politica instituţională le interzice acest lucru.

„Informaţiile privind cazurile de suicid conduc, de obicei, la alte cazuri de suicid”, au explicat reprezentanţii DJI.

„O celulă este considerată a fi spaţiul personal al deţinutului”

Conform DJI, în cazul în care un deţinut are o tentativă nereuşită de suicid, după ce primeşte asistenţă medicală, acesta este plasat într-o celulă de observaţie şi este supravegheat 24 de ore din 24 de camere video.

„Toți deținuții sunt consultați de un psiholog în ziua sosirii lor în închisoare. Aceasta este procedura standard. Dacă există îndoieli cu privire la sănătatea lor mintală, aceștia vor rămâne sub observație strictă și vor fi vizitați zilnic de un psiholog și de alți experți, până când se consideră că situația este sub control”, a transmis Agenţia Instituţiilor de Detenţie, potrivit libertatea.ro.

„În Ţările de Jos, o celulă este considerată a fi spaţiul personal al deţinutului. Ceea ce înseamnă că acesta are voie să păstreze acolo multe lucruri care ar putea fi potențial dăunătoare: cearşafuri, curele, șireturi de pantofi, tacâmuri, CD-uri, aparate de ras”, a mai susținut administrația închisorilor.