Cătălin Striblea: Din cartea Adrianei Săftoiu vor rămâne două-trei lucruri mari. Ține numai de Traian Băsescu care vor fi acestea

Cartea fostului consilier prezidențial Adriana Săftoiu – “Cronică de Cotroceni” – a stârnit o adevărată vâlvă în mediul politic și mediatic din România.

Săftoiu povestește amănunte din culisele Administrației Prezidențiale, presupuse relații la nivel înalt, condițiile de la Palat și da detalii despre Serviciile de Informații.

Jurnalistul cătălin Striblea atrage atenția că presa s-a axat pra mult pe povestirile ce țind e Elena Udrea și a trecut cu vederea alte capitol “interesante” din “Cronică de Cotroceni”.

“Și cu ochii mari după aparițiile doamnei Udrea, riscăm să nu vedem ce ne interesează pe termen lung. Moștenirea politică a mandatelor lui Traian Băsescu. Așadar, ce am găsit  important pentru a înțelege deciziile fostului președinte”, scrie Striblea într-un articol publicat pe site-ul personal, enumerând șapte dintre temele care i-au atras atenția în cartea scrisă de Adriana Săftoiu.

“1. Traian Băsescu a trăit cu sentimentul că, dacă pierde alegerile, va fi arestat de Adrian Năstase. Tipul acesta de informație era public, după ce apăruseră în presă stenogramele PSD în care Rodica Stănoiu tot întreba ”când dăm drumul la dosarul lui Băsescu”. Întreg comportamentul ulterior arată că Traian Băsescu era convins că are o vulnerabilitate în zona respectivă. A securizat orice fisură, iar acum poate sta liniștit din punctul ăsta de vedere.

2. Nu era un adept al anti-comunismului, nu trăia în paradigma stabilită de intelectuali, dar a avut capacitatea să învețe, să înțeleagă și să treacă peste asta. Cu noduri în gât, a citit un text esențial pentru societatea românească, dar l-a citit. Istoric, momentul va fi consemnat mai curând decât relația sa de iubire și ură cu intelectualii.

3. A pus un șef al SRI din opoziție, manevrând o slăbiciune a lui Mircea Geoană. Dacă ar fi fost în locul acestuia, nu ar fi acceptat. Capaciatatea asta de a surprinde este cea care l-a propulsat atât de sus.

4. Traian Băsescu a știut de episodul cu copilul lovit încă din 2004. În sensul că a anticipat că îi va face o problemă la un moment dat. A discutat cu asta despre Adriana Săftoiu, dar nu și-a pregătit un răspuns adecvat nici măcar în 2009. Bănuiala mea este că pe culoare nevăzute de Adriana, el a securizat în 2004 acest subiect. Și posibil să fi crezut că nu o să apară de vreme ce a refuzat să folosească informații împotriva lui Năstase și Geoană.

5. Fostul președinte a construit un mecanism gradual prin care să-l înlăture pe Tăriceanu. A irosit timp și energie pentru a aduce în acel post un prim-ministru prin care să-și transpună în practică ideeile. Nu a putut sau nu a vrut să colaboreze cu o persoana care i-a fost partener de-a lungul timpului. La fel, PD-ul a fost apreciat atâta vreme cât a mers pe linia trasată.

6.  Dar episodul care te înfioară e cel cu dosarul ziaristului Mihai Munteanu – o plângere împotriva liceeanului Mihai Munteanu,  care fusese prins într-o altercație cu o colegă. Cumva, dosarul a ajuns pe masa președintelui care a vrut să-l dea în presă. Asta este profund greșit, începând de la cine a făcut solicitarea, până la cei care au alcătuit dosarul. Asta și numai asta ar fi de ajuns pentru sfârșitul unui mandat.

7. Traian Băsescu a menținut vreme de 10 ani parcursul corect în plan internațional al României. A intuit corect, a procedat bine și asta ne-a fost de folos.”

Realizatorul emisiunii „Ultimul cuvânt” de pe B1 TV este de părere că dintre toate aceste teme vor rămâne în memoria rromânilor două sau 3. Care dintre ele ține de Băsescu.

Amintim faptul că fostul președinte a declarat că angajații de la Cotroceni, îndeosebi consilierii prezidențiali, semnează un contract de confidențialitate.

“Probabil că pe măsură ce se învechește sita, din toate acestea or să rămână două-trei lucruri mari. Ține numai de Traian Băsescu care vor fi acestea, dar după ce am citit această carte, aproape le intuiesc: fostul președinte trăiește cu prioritate în prezent. Cât despre existența acestei cărți, în calitate de cititor mă bucur că ea există. Iar Adriana Săftoiu are să ne răspundă mai puțin nouă dacă trebuia să o scrie, decât sie însăși. Acolo e singurul răspuns important”., conchide Striblea.