Cât costă „educația gratuită” în 2025? Părinții scot din buzunar sume record pentru meditații și after school

Suma pe care părinții o investesc în educația „gratuită” a crescut mult, cu aproape 45% mai mult decât în 2021 și s-a triplat față de 2018. Cel mai mare procent din aceste cheltuieli merge pentru meditații, care s-au extins și la școala primară. Conform unui studiu realizat de Salvați Copiii România la finalul anului 2024, părinții cheltuie, în medie, aproape 10.000 de lei pe an pentru meditații, after school și materiale didactice. Astfel, comparativ cu 2021, suma medie anuală pe care părinții o cheltuiesc pentru educația copiilor a crescut cu aproximativ 3.100 de lei, ajungând la 9.818 lei. Cea mai mare creștere s-a observat la meditații (aproximativ 3.700 lei) și programele after school (aproximativ 2.500 lei), potrivit informațiilor oferite de România TV.

Cheltuielile pentru educație diferă în funcție de vârsta copilului, crescând treptat de la 6.803 lei în ciclul primar, la 10.781 lei în gimnaziu și 12.119 lei la liceu.

Comparativ cu o analiză anterioară realizată de Salvați Copiii, în 2024, se vede o creștere de 44,33% a cheltuielilor pe an pe care o familie o are pentru educația unui copil. Această situație devine mai îngrijorătoare având în vedere că, în 2021, când a avut loc consultarea anterioară, trecerea la școala online a dus deja la o creștere substanțială a costurilor educației. Comparativ cu 2018, cheltuielile totale s-au triplat, ceea ce arată o tendință clară de creștere a costurilor ascunse ale educației.

Un sfert dintre părinții cu copii în școala primară (24%) declară că au cheltuieli pentru programele de After School, cu un cost mediu anual de 6.781 lei, cel mai mare dintre toate categoriile analizate. Aceste cheltuieli sunt mai frecvente în București (15% dintre părinți) și mai scăzute în mediul rural (3%). În peste jumătate din cazuri (55%), programul After School este organizat în școala pe care copilul o urmează, în timp ce 37% dintre părinți aleg opțiuni private. ONG-urile sunt o alegere pentru 10% dintre respondenți, iar doar 1% apelează la alte școli publice. În majoritatea cazurilor (62%), părinții își acoperă singuri costurile, iar în 11% dintre situații, acestea sunt parțial acoperite de o altă instituție.

Meditațiile sunt considerate un cost educațional suplimentar de către 48% dintre părinți. Pe niveluri de educație, procentele sunt asemănătoare pentru gimnaziu și liceu (64% și 66%), în timp ce în ciclul primar, 19% dintre părinți plătesc pentru meditații. Deși nu toți părinții aleg astfel de servicii, când o fac, acestea devin al doilea cel mai mare cost educațional, cu o medie de 6.234 lei pe an. Motivele principale pentru care părinții optează pentru meditații sunt pregătirea pentru examenele naționale (58%), recuperarea materiei pierdute în clasă (36%) și îmbunătățirea rezultatelor școlare (32%).

Tarifele meditațiilor în 2025

Mamele și tații continuă să cheltuie sume mari pentru meditațiile copiilor lor, cu o medie de aproape 10.000 de lei pe an. Acest fenomen este cel mai comun în București, unde 60% dintre studenți participă la astfel de lecții extra, cu un procent cu aproximativ 20 de puncte procentuale mai mare decât în alte orașe și în zonele rurale.

Cele mai căutate materii pentru meditații rămân matematica, limbile străine și limba română. Pentru tinerii din liceu, subiecte precum informatica, fizica, chimia și biologia devin mai populare, însă la nivelul școlilor primare și gimnaziale, acestea sunt studiate mai puțin.

Cheltuielile lunare pentru meditații ajung, în medie, la 1.000 de lei pentru fiecare copil, majoritatea elevilor având cursuri suplimentare la cel puțin două materii. Pentru 25% dintre părinți care plătesc aceste servicii, cheltuiala este considerabilă și necesită renunțarea la alte costuri necesare.

Dacă analizăm cheltuielile în funcție de venitul familiei, observăm că părinții cu un venit net lunar sub 5.000 de lei recurg mai puțin la meditații (35% comparativ cu o medie totală de 48%). În schimb, procentajul se menține constant, aproape 50%, pentru familiile cu venituri între 5.000 și 20.000 de lei, iar pentru cele cu venituri mai mari, procentul ajunge la 65%.

Referitor la contribuțiile informale, cum ar fi fondul clasei și fondul școlii, informațiile arată o scădere semnificativă comparativ cu februarie 2021. Procentajul părinților care consideră aceste contribuții obligatorii a scăzut de la 22% la 16% pentru fondul clasei și de la 13% la 7% pentru fondul școlii.