Castelul din România al scriitorului Jules Verne. Adevărul din legenda cetății Colț
Faimosul scriitor Jules Verne nu a ajuns niciodată în Retezat, însă mai mulți cercetători au indicat cetatea medievală Colț ca sursă de inspirație pentru romanul său „Castelul din Carpați”, scris în anii 1880.
Istoria cetății Colț
Cetatea medievală Colț a fost construită în secolul al XIV-lea de familia Cândea, pe stâncile care veghează de la peste 100 de metri, la intrarea pe valea Râușorului din Retezat. Fortăreața are o istorie zbuciumată la fel și biserica medievală Colț de la poalele ei. Ar fi fost locuri de refugiu pentru familiile nobiliare din Țara Hațegului, iar în secolul al XVII-lea ar fi fost devastate de turci, scrie Adevărul.
În prezent, cetatea medievală Colț se află în ruină. Unele ziduri contopite cu stâncile ascuțite din jurul lor, dar și donjonul acesteia au rezistat timpului, iar autoritățile din comuna Râu de Mori din Hunedoara au anunțat că le vor restaura. Mai mult, acestea au intabulat monumentul din satul Suseni, comuna Râu de Mori, împreună cu ansamblul medieval Curtea nobiliară a Cândeștilor din centrul comunei.
Legătura lui Jules Verne cu fortăreața
Cetatea medievală Colț l-ar fi inspirat pe Jules Verne în nuvela „Castelul din Carpați”.
„Nu se distinge de fundalul munţilor. Ceea ce ai fi ispitit să iei drept un donjon, nu este decât o grămadă întunecată de pietre. Cine îl priveşte, are impresia că zăreşte crenelurile unui zid, unde nu se află poate decât o creastă stâncoasă. Întreg ansamblul e pâclos, mişcător, incert. Aşa că, dacă ar fi să dăm crezare feluriţilor călători, Castelul din Carpaţi există doar în imaginaţia celor din comitat”, a scris autorul cărții „Castelul din Carpați”, în secolul al XIX-lea.
Cetatea nu a mai suferit transformări de atunci, în afara celor cauzate de trecerea timpului.
Mai mult, Jules Verne își informa cititorii despre temerile localnicilor cu privire la ruinele castelul părăsit pe stânci, rămas în grija naturii şi bântuit, în închipuirile sătenilor din Werst, de fantomele foștilor săi proprietari.
În ciuda faptului că asemănarea dintre Castelul din Carpați descris de Jules Verne și Cetatea medievală Colț este evidentă, cercetătorii au concluzionat că autorul nu a văzut în realitate așezarea de la poalele Retezatului, deși a descris-o cu precizie.
Adevărul din legenda cetății Colț
Potrivit sursei citate, în Valea Jiului, potrivit unor autori, ar fi ajuns geologul Michel Jules Verne, fiul scriitorului francez, la sfârșitul secolului al XIX-lea, însă după apariția romanului Castelul din Carpați.
Scriitorul Ion Hobana a transmis că autorul francez nu a avut nevoie să vadă cu ochii lui Cetatea medievală Colț pentru a o folosi ca sursă de inspirație pentru romanul său.
Înainte de a fi identificată drept Castelul din Carpați, cetatea era cunoscută printr-o altă legendă, inspirată din fapte reale şi cunoscută de oamenii locului,
Ea spune povestea domniţei Ileana Cândea, care a stăpânit cetatea în secolul al XVI-lea. În timpul unui asediu al tătarilor, iubitul ei ar fi fost luat prizonier. Tânărul i-ar fi apărut în somn fecioarei şi i-a spus că va fi eliberat, când ea va aduna atâta aur cât să ajungă până la el.
„Odată, într-o noapte înstelată, luminată de razele aurii ale lunii, şezând în foişorul cetăţii atârnat pe marginea stâncii, Ileana toarse mult, până ce trecu de miezul nopţii. Şi ce să vadă? Tortul, ce l-a tors după miez de noapte, era din fire de aur şi dacă torcea oricând după miezul nopţii, se alegea tot cu fire de aur. Aşa torcea ea noapte de noapte, când odată, înspre cântători, cine-i prinse fusul, ce sfârâia în josul foişorului? Era iubitul Ilenei, care în momentul în care firele de aur au fost atât de lungi, cât să ajungă la locul în care era el prins, i-au pocnit lanţurile de pe trup şi el a putut să alerge acasă, în braţele ei iubitoare“, a transmis istoricul Octavian Floca, în Ghidul judeţului Hunedoara, publicat în anul 1969.