Castelul Colț din Hunedoara, de la poalele Retezatului, se numără printre cele mai riscante monumente din România. Autoritățile nu pot face demersuri pentru punerea sa în siguranță, arat[ Adevărul.
Castelul Colț de la poalele Retezatului a rămas un loc care dă fiori oaspeților săi, nu doar datorită faimoasei nuvele „Castelul din Carpați”, scrisă de Jules Verne, a cărei sursă de inspirație ar fi fost.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, scriitorul francez a relatat despre aşezarea abandonată despre care românii credeau că era stăpânită de forţele răului şi că în interiorul ei se petreceau lucruri înspăimântătoare.
Descrierea oferită acestuia în „Castelul din Carpați” nu mai provoacă nesiguranță oaspeților monumentului, în schimb, o pot face stâncile abrupte pe care a fost acesta a fost ridicat și starea ruinelor sale.
Localnicii și autoritățile din comuna Râu de Mori, Hunedoara, au curățat de buruieni, lăstăriș și gunoaie perimetrul Castelului Colț, în schimb, pentru că monumentul nu se află în administrarea comunei, primăria nu poate interveni prin lucrări de punere în siguranță și de reabilitare a acestuia.
„Anul trecut am făcut curățenie în jurul castelului, cu voluntari. Am defrișat vegetația, însă mai multe pentru a crește siguranța turiștilor nu am putut face, datorită statutului de monument istoric.
Din acestă cauză, nu am fost lăsați să facem măcar o împrejmuire din lemn la castel, în zonele unde sunt riscuri de accidentare pentru turiști”, spune Flavius Dilertea, primarul comunei Râu de Mori.
Ultimul proprietar al edificiului a fost Gabriel Kendeffy, decedat în 1960, iar de atunci acesta a rămas în acte ca deținător al imobilului. Recent, însă, primăria a primit o înștiințare de la Ministerul Finanțelor că monumentul nu are proprietar, astfel că a început demersurile pentru luarea în administrare a acestuia.
Apoi, susține primarul Flavius Dilertea, autoritățile din comună vor putea continua demersurile pentru reabilitarea castelului medieval.
Turiștii care urcă în fostul castel sunt sfătuiți de autorități să fie precauți pentru că unele pietre din construcția medievală riscă să se desprindă.
De asemenea, potecile din cetate trec la câțiva centimetri de prăpastia ce se ridică deasupra defileului Râușorului, una dintre căile de acces în Parcul Național Retezat.
Nici prezența viperelor, semnalată în jurul ruinei, nu este de neglijat.
Cetatea cnejilor a fost clădită la sfârşitul secolului al XIII-lea, pe stâncile care străjuiesc intrarea în defileul Râușorului. Inițial ar fi fost un turn locuință, dezvoltat apoi ca fortificație pe trei nivele, cu accesul la etajul I.
„E o cetate solidă în cinci colţuri şi înaltă până-n cer. Are o singură poartă care priveşte către şesul Haţegului. Este o cetate frumoasă cu 11 turnuri.
Are multe întărituri înconjurătoare, dar toate laturile îi sunt atât de abrupte, încât nu te poţi apropia”, o descria cărturarul turc Evliya Celebi, în anii 1660.
La poalele cetății se află așezarea satul Râu de Mori, teritoriu care a aparţinut, începând din Evul Mediu, până la sfârşitul epocii moderne, familiei Cândeştilor (ulterior Kendeffy).
„În valea de sub cetate se află un oraş frumuşel cu vii şi grădini, având şi multe biserici împodobite. În râul de acolo se găsesc multe feluri de peşti. Are ape bune şi aer bun, de aceea este vestită prin femei frumoase”, relata Evliya Celebi.
Pe dealul opus, la poalele vechiului castel al cnejilor, a fost ridicată, tot în secolul al XIV-lea, una dintre cele mai vechi biserici de piatră din România. Biserica medievală Colț a fost reabilitată în anii ´90, după o perioadă îndelungată în care rămăsese în paragină.