Cash-Cow Petrom: Luăm „aurul negru” înapoi?

Andrea Hodoschek este cea mai tradusă jurnalistă austriacă a momentului în România. Ea publică în ediția de luni, 26.07.2021, la rubrica „Economia din interior“ a cotidianului vienez „KURIER“ o interesantă analiză pe mai bine de jumătate de pagina, vezi https://kurier.at/wirtschaft/aufregung-um-das-schwarze-gold/401453800.

Relatare în care, pe lângă o imagine a rafinăriei Petrobrazi, apare și o poză a lui George Simion, liderul AUR, cu o portavoce în mână. Interlocutorul este citat pe larg de către KURIER cu mai multe afirmații notabile, cum ar fi: Vânzarea Petrom către Gazprom, de exemplu, ar fi o „greșeală geopolitică majoră. Suntem în NATO și UE și nu dorim să devenim parte a imperiului rus”.

Autoarea semnalează caleidoscopic o serie informații de primă mână pe o temă care va ține capul de afiș a presei austriece de acum înainte, sub un titlul sugestiv: S e n z a ț i i t a r i legate de „aurul negru“! O preocupare justificată, fiind vorba de multe miliarde de euro și o istorie destul de zbuciumată.

Subtitlul spune multe: „OMV. O posibilă vânzare a filialei Petrom declanșează temeri în România. Apel pentru o renaționalizare și critici în interiorul OMV (…) De mult timp, participația la Petrom e una dintre cash-cows, vacile de muls (bani) ale OMV. În anul Corona-2020, Petrom, care mai are doar 11.000 de angajați, a livrat 302 milioane EUR din profitul total al grupului OMV (…) de 1,68 miliarde EUR“.

Autoarea continuă: „Angajamentul în România s-ar p u t e a într-adevăr î n c h e i a în viitorul previzibil. După cum se aude din companie, încă șeful OMV-Rainer Seele, a conceput retragerea. OMV trebuie să se repoziționeze strategic și Seele a inițiat transformarea dintr-o companie tradițională de petrol și gaze într-una mai de viitor, un concern de produse chimice și mase plastice. Succesorul său Alfred Stern vrea să continue acest curs. O i n v e s t i ț i e old-fashioned, de modă veche, precum Petrom nu se mai potrivește în portofoliu…“. Bașca că tocmai OMV-ul a închis cu ani de zile în urmă petrochimia… Petrom-ului, recunoaște KURIER.

Hodoschek arată că nu are dubii multe despre România atunci când scrie: „O posibilă ieșire a OMV a atras deja atenția politicii din România. Există temerea că Gazprom-ul rus, partener apropiat al OMV sau MOL-ul maghiar ar putea primi acces pe ușa din spate la resursele țării, „aurul negru”.

Rusia și Ungaria ar fi din punct de vedere politic un „no go“ în România, temerile față de Putin și Orban sunt prea mari. (…) George Simion, deputat și șef al partidului dreptei de emergență (interesantă formulă de a descrie dinamica unui corp politic) națională AUR, cere ca statul să preia acțiunile OMV.

„Petrom este o companie strategică pentru România. Ar trebui ca noi să extragem rezervele noastre de petrol și gaze”, a spus el pentru KURIER care adaugă că Petrom-ul ar putea rămâne profitabil în ciuda re-naționalizării, „fiind o chestiune de management și nu de proprietate. Iar Petrom are un management capabil”. Simion punctează astfel elegant față de managementul…, străin, al companiei Petrom de la București. A cărei valoare, este apreciată de Hodoschek la aprox. 2,5-4 miliarde Euro.

Cu toate acestea, OMV-ul cu greu ar putea obține acest preț, crede KURIER, care explică ca „statul România are un cuvânt de spus și poate bloca și o vânzăre minoritară către companii din afara UE“. Scurt și la obiect, cum suntem deja obișnuiți de relatările presei din capitala Austriei. Rule of thumb de la București despre preluarea controlului de către o entitate prezentă deja pe piața din România, fiind improbabilă, dată fiind dimensiune firmei Petrom, pare a fi binecunoscută presei din Viena.

Există astfel un soi de drept de veto al statului, exercitat prin CSAT, în condițiile legii românești preexistente. Reguli noi ale UE, ce urmează a fi introduse și în România, vor înăspri condițiile față de entități din afara UE.

Revenind la cotidianul vienez, mai putem afla că „în România se speculează că Romgaz, cea mai mare companie de stat de gaze naturale din România, ar putea cumpăra acțiunile OMV. Întrebarea este cu devărat dacă Romgaz poate și duce această tranzacție. ExxonMobil tocmai iese din „Neptun”, proiectul comun cu OMV de extragere a gazului în Marea Neagră. Romgaz achită cel puțin un miliard de euro pentru acțiunile Exxon iar alte trei miliarde de euro vor trebui investiți în următorii patru ani“.

O revenire a Petrom la sânul statului ar fi și contrară Acordului Verde, denumit „Green Deal“, al UE, mai scrie KURIER și îl citează din nou pe Simion: „Suntem o țară săracă. Mașinile noastre nu pot merge fără benzină în următorii 40 de ani. Am pierdut deja multe locuri de muncă în industria cărbunelui“.

El înțelege aspectele de mediu, „dar a ne cere să cumpărăm doar mașini electrice este un nonsens. UE ar trebui să amâne unele puncte ale Green Deal. Postscript: „Să și începem să ne protejăm pădurile. Aici unele companii austriece nu au o imagine bună în România ”. Care s-ar putea î m b u n ă t ă ț i, dacă Austria respectiv OMV ar fi c o o p e r a n ț i la Petrom“.

Atenție tocmai la această ultimă frază. Aici cred că se află cea mai interesantă nuanță a acestei analize. Deputatul Simion și influentul KURIER sugerează că o înțelegere între cele două țări ar putea fi cheia de boltă a reușitei demersului austriac, aflat probabil ceva mai la început.

KURIER îi servește iarăși copios mingea la fileu lui Simion, scriind: La fel ca alți critici este și Simion convins „că Petrom a fost vândut cu siguranță la vremea respectivă prea ieftin către OMV”.

Concluzia analizei din presa austriacă: „În acest moment, retragerea OMV nu a fost încă decisă. Noul CEO Stern vrea să prezinte strategia grupului în octombrie, ședințele managementului încep în această săptămână. Există rețineri (se mai poate traduce și ca rezistență, nota trad.) între angajați, în special în zona sectorului de upstream. În cele din urmă, OMV ar pierde peste un sfert din întreaga producție de petrol și gaze dintr-o lovitură.“

A venit vremea să luăm „aurul negru” înapoi? Cel puțin așa crede George Simion, o cere explicit și găsește un ecou larg în presa vieneză de calitate.