Care sunt clauzele mai puțin cunoscute de românii care s-au asigurat la cutremur / Condițiile care trebuie îndeplinite pentru a primi despăgubire

Care sunt clauzele mai puțin cunoscute de românii care s-au asigurat la cutremur / Condițiile care trebuie îndeplinite pentru a primi despăgubire

Băncile celor care își iau casă pe credit, impun, de obicei, polițe obligatorii de asigurare împotriva dezastrelor (PAD), mai ales cele facultative de locuință. Acestea prevăd o gamă largă de situații în care, în caz de dezastru, nu vei fi despăgubit.

Toate clauzele mai puțin cunoscute

Cei 1,8 milioane de români care dețin o poliță obligatorie și nici cei 1,6 milioane care au și o asigurare facultativă nu primesc întotdeauna despăgubiri în caz de cutremur, inundații, alunecări de teren sau evenimente.

În polița obligatorie sunt incluși toți asigurații din România. Asta în condițiile în care legea prevede că o locuință nu poate fi asigurată facultativ decât dacă are și asigurare obligatorie și, în plus, daunele de până în 20.000 de euro generate de cutremur, inundație sau alunecări de teren sunt acoperite de polița PAD, diferența fiind în sarcina asigurătorului care a emis polița facultativă.

Asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor de pământ, alunecărilor de teren și inundațiilor nu acoperă următoarele daune provocate:

  • de inundaţii produse în timpul formării unor lacuri de acumulare sau în timpul schimbării artificiale a cursurilor de apă; prin timpul formării lacului de acumulare se înţelege umplerea cu apă a lacului de acumulare până la nivelul deversorului;
  • în cazurile de ameninţare bruscă de prăbuşire sau alunecare de teren, precum şi în cazul imposibilităţii folosirii chiar prin repararea sau consolidarea clădirilor, dacă aceste fenomene au fost prilejuite, înlesnite ori agravate de săpături sau lucrări edilitare de orice fel, lucrări de prospecţiuni, explorări ori exploatări miniere sau petroliere, la suprafaţă ori în profunzime, indiferent de timpul trecut de la terminarea sau abandonarea lor;
  • de tasarea (lăsarea) terenului de fundaţie fie sub sarcina construcţiei, fie datorită altor cauze;
  • de formarea de crăpături în terenul de fundaţie sau în terenul din preajma clădirii, datorită variaţiei de volum a terenului, ca urmare a contracţiei/dilatării produse de îngheţ/dezgheţ;
  • terenului care împrejmuieşte locuinţa şi care nu este asociat noţiunii de locuinţă şi nu face obiectul asigurării;
  • la anexele care fac ori nu fac corp comun cu construcţia cu destinaţia de locuinţă asigurată (garaje, magazii, şoproane, grajduri, jardiniere, pergole, împrejmuiri etc.), precum şi la instalaţiile şi amenajările speciale (piscine, saune, rampe auto etc.);
  • la bunurile de orice fel, altele decât construcţia cu destinaţia de locuinţă (bunuri sau obiecte necesare locuirii, hârtii de valoare etc.), potrivit economica.net.

PAID nu acordă despăgubiri pentru:

  • locuinţe construite în zone în care organele în drept au interzis acest lucru prin acte publice sau comunicate asiguratului;
  • prăbuşirea clădirilor exclusiv ca urmare a defectelor de construcţie, chiar dacă are legătură cu producerea unui risc asigurat;
  • cheltuielile de cazare provizorie până la refacerea locuinţei care face obiectul asigurării PAD şi care a fost avariată în urma producerii unui risc acoperit.

Asigurarea PAD este obligatorie prin legea și costă 20 de euro pe an, dacă locuințele sunt construite din materiale moderne și 10 euro pe an, dacă locuințele sunt construite din chirpici și alte materiale netratate.

Riscurile asigurate de PAD sunt cutremurul, inundațiile ca fenomen natural și alunecările de teren.

Urmăriți B1TV.ro și pe
`