Care este județul din România care a devenit o ruină? Este cel mai sărac și locuitorii au început să plece
Județul Mehedinți era pe vremuri mândria industrială a României, însă a devenit un simbol al sărăciei și declinului. După ce marile platforme industriale au dispărut, viețile locuitorilor s-au îngreunat, așa că foarte mulți au ales să plece.
Imaginea unei economii distruse
Ion Palici, fost inginer și director tehnic, a povestit cum locuitorii rămași în șomaj tehnic s-au luptat cu o economie instabilă, rate la credite și o inflație amețitoare, de până la 15%. „Oamenii ăștia au rămas cu datorii la bănci, erau prea tineri pentru a se pensiona și prea bătrâni ca să învețe o altă meserie sau să se angajeze în altă parte”, spune el, conform click.ro.
O amintire asemănătoare o are și o altă localnică. „Tata mai avea trei ani până la pensie când și-a pierdut locul de muncă. A fost un șoc care i-a provocat un infarct”,a povestit ea.
Mehedinți trebuia să fie un centru energetic important al Europei, deoarece în anii 1980, combinatul de apă grea producea suficientă apă pentru reactoarele nucleare de la Cernavodă. După 1989, dezvoltarea sectorului energetic nuclear a stagnat, iar în 2016 termocentrala a fost închisă definitiv. Mii de oameni au rămas fără locuri de muncă și sute de tone de apă grea au rămas în depozit.
„Termocentrala putea să fie salvată și să funcționeze, la fel cum se întâmplă la Turceni și Rovinari,” spune cu regret Ion Palici, citat de observatornews.ro. „Aceasta ar fi însemnat locuri de muncă și ar fi ținut orașul în viață”.
Mehedinți are o rată accelerată de îmbătrânire a populației
Declinul economic al județului a dus la un val de plecări masive și o rată de îmbătrânire accelerată a populației. „Avem oameni care au venituri mari, din afaceri, dar marea majoritate se luptă cu ziua de mâine”, explică Oana Buzatu, jurnalistă și una dintre puținele persoane care au ales să rămână în orașul natal.
Un studiu IPSOS arată că 5% dintre locuitorii din Mehedinți nu își permit să cumpere mâncare în anumite luni, iar 60% din venituri sunt cheltuite pe întreținerea locuinței și alimente.
„Aceasta e povestea județului Mehedinți, dar și a altor orașe cândva industrializate din România, care acum își trăiesc agonia”, afirmă Alina Stepan, manager IPSOS.