Care este explicația judecătorilor cu privire la condamnarea lui Mario Iorgulescu: „Periculozitate sporită şi dezinhibiţie”

Judecătorii de la Tribunalul București susțin că Mario Iorgulescu a provocat decesul unei persoane cu intenţie indirectă, fiind conştient de consecinţele acţiunilor lui.

Mai mult, aceştia precizează că probele nu arată lipsa discernământului.

Ce susțin judecătorii cu privire la condamnarea lui Mario Iorgulescu

Tribunalul București a reținut faptul că în data de 8 septembrie 2019, „pe fondul unei crize de gelozie, fiind într-o stare de furie, având o alcoolemie de peste 1,96 g/l și fiind sub influența cocainei”, a intrat într-o intersecție cu viteza de peste 145km/h, „apoi accelerând până la 162 de km/h în momentul în care a trecut de un alt vehicul care circula cu viteză redusă pe banda I, urcând în cele din urmă vehiculul cu partea stângă pe un scuar aflat în stânga față de banda sa de circulație pe care nu se afla niciun obstacol și apăsând la maximum pedala de accelerație în condițiile în care conducea un vehicul echipat cu un motor ce dezvoltă o putere de aproximativ 700 de cai putere, pătrunzând ulterior pe contrasens și intrând în coliziune frontală, la ora 03:02:39, la viteza de 143 km/h, cu autoturismul marca #### cu nr. de înmatriculare IF096653, condus de victima ##### ###### ######, persoană care a decedat pe loc în urma leziunilor suferite, în condițiile în care, din momentul în care a pătruns în intersecție pe culoarea roșie a semaforului inculpatul nu a acționat frâna și, mai mult, la momentul coliziunii pedala de accelerație era apăsată la maximum (100%), manifestând astfel o atitudine indiferentă față de urmările acțiunilor sale pe care le-a prevăzut, dar nu le-a urmărit, ci doar le-a acceptat, punând în pericol participanții la trafic, lăsând producerea sau evitarea unei coliziuni pe seama hazardului și astfel ucigând-o pe victima ##### ###### ######, participant la trafic, cu intenție indirectă”, scrie Adevărul.

Astfel, judecătorii susţin că „decesul victimei a fost produs prin acțiunea exclusivă a inculpatului”, menţionând că din acţiunile acestuia reiese intenţia indirectă.

„Toate aceste aspecte relevă deopotrivă o periculozitate sporită a inculpatului, dezinhibiţie şi nesocotirea gravă a normelor de circulație rutieră”, spun magistraţii, referindu-se la încălcările legii constatate.

Referitor la circumstanţele personale, instanţa menţionează că „nu are obligaţii militare, are studii liceale, nefinalizând studiile universitare, este necăsătorit, la data accidentului fiind administrator la Trattoria Il Calcio, a fost consumator ocazional de droguri (astfel cum rezultă din declarațiile martorilor ######## ###### și ######## #####), nu era cunoscut cu antecedente penale la data săvârșirii infracțiunilor, însă ulterior a fost condamnat pentru săvârșirea unei fapte concurente astfel cum reiese din fişa de cazier existentă la dosarul cauzei, săvârșite în cursul anului 2016 (când acesta a fost reținut, respectiv la data de 06.09.2016)”.

Nu s-a făcut dovada problemelor psihice și a lipsei de discernământ în momentul accidentului

Magistraţii precizează că după accident nu a recunoscut faptele, evitând ancheta în România şi refuzând să dea declaraţii autorităţilor din Italia.

În ceea ce priveşte apărările formulate de Mario Iorgulescu referitoare la existenţa unor boli psihice care ar data încă din copilărie şi a lipsei de discernământ în momentul accidentului, magistrații susțin că acestea nu au fost dovedite prin documente medicale.

„S-au depus înscrisuri, fotografii începând cu anul 2016, însă nu trebuie omis că tot în anul 2016 au apărut și primele probleme de natură penală ale inculpatului (cele de pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București). (..) De asemenea, orice fel de susțineri actuale ale mamei inculpatului, de profesie medic psiholog, cu privire la starea psihică gravă a inculpatului de dinainte de apariția primelor probleme penale ale inculpatului, fără ca aceasta să fi făcut la momentul oportun (când afecțiunile psihice ar fi apărut) minime diligențe pentru a înlătura starea de pericol pe care eventual inculpatul o reprezenta pentru sine sau pentru ceilalți din cauza acelor afecțiuni psihice, nu pot fi apreciate decât ca fiind făcute în scopul de a-l exonera pe inculpat de la răspunderea penală”, se arată în motivare.

Instanța a avut în vedere evaluarea psihologică obligatorie anterioară obţinerii permisului de conducere.

„Chiar dacă această evaluare psihologică (în care se iau în considerare capacitatea de control si autocontrol, simțul răspunderii, conștientizarea riscului, motivația, orientarea atitudinală etc, în cazul unei astfel de evaluări fiind verificate de regulă și atentia concentrată, atenția distributivă, memoria topografică, echilibru emoțional, rezistența la stres etc.) nu a fost depusă la dosarul cauzei, prin aceasta nu se putea constata decât că inculpatul era apt din punct de vedere psihologic să conducă autovehicule pe drumurile publice, altfel nu ar fi deținut permis de conducere valabil la data producerii evenimentului rutier”, se arată în document.

Judecătorii susţin că Mario Iorgulescu nu a solicitat o expertiză pentru a se stabili dacă a avut discernământ la momentul accidentului, ci doar una pentru a verifica dacă poate participa la proces.

Mario Iorgulescu a fost condamnat, în primă instanţă, la 15 ani şi 8 luni de închisoare pentru omor, fiind în prezent în Italia. Sentinţa finală va fi dispusă de Curtea de Apel Bucureşti.