Care este cel mai căutat loc de muncă din România. Salariile sunt mari din care penuriei
Sunt necesari peste 30.000 de lucrători în domeniul energiei pentru a realiza toate eolienele, solarele și centralele nucleare până în 2030. Goana după profesioniștii din energie va rivaliza cu cea după specialiștii din IT.
România se află într-un moment fără precedent din punctul de vedere al investițiilor în domeniul energetic local, fondurile europene semnificative, orientarea spre decarbonizarea economiilor sau tehnologiile de nișă precum reactoare nucleare modulare sau hidrogen. Pe lângă banii europeni, forța de muncă este foarte necesară, transmit Știri pe surse.
„Nu mai vorbim de un val, ci despre o cerere continuă de proiecte de energie verde“, spune Sebastian Enache, business development manager la Monsson, cel mai mare dezvoltator local de proiecte de energie verde, deţinut de omul de afaceri Emanuel Muntmark.
Proiecte în derulare
Enache crede că la finalul acestui deceniu România va avea alți 10.000 de MW în eoliene și solare și va avea nevoie pentru montarea acestora de circa 20.000 de oameni. Totuși, România are o serie de proiecte în derulare. La Midia, la Năvodari, anul acesta ar trebui finalizată o investiție într-o centrală pe gaze de 80 MW la Petromidia, iar la anul Romgaz ar trebui să finalizeze proiectul de 430 MW de la Iernut. Până în 2026 Complexul Energetic Oltenia are bani suficienți pentru centrale pe gaze de 1.300 MW.
La finalul deceniului ar trebui să vină cei 462 MW de la Doicești, unde sunt montate șase module NuScale SMR și tot atunci trebuie să fie gata și Unitatea 3 de la Cernavodă.
Hidrogenul, stocarea energiei, proiectele eoliene de la Marea Neagră presupune alți oameni necesari, profesioniști, iar în total România are nevoie de 30.000 de energeticieni pentru a finaliza aceste proiecte.
„Toate aceste investiţii trebuie executate cu fortă de muncă locală şi în acest sens este nevoie de crearea unor centre de formare profesională pentru aceste noi competenţe pe care le implică evoluţia în domeniul energetic, inclusiv cu crearea unor centre de excelenţă“, spune Ştefan Gadola, preşedintele consiliului de administraţie al EnergoBit.
Lipsa specialiștilor
Cea mai dificilă parte va fi găsirea oamenilor pentru proiectele de nișă, cum sunt cele de energie nucleară sau hidrogen.
„Găsim din ce în ce mai greu personal, am dezvoltat propria structură care dezvoltă personal, Academia Adrem, avem o direcţie care găseşte personal, îl dezvoltă, atât la nivelul tehnicienilor, cât şi a specialiştilor cu studii superioare. Este o luptă continuă şi una din preocupările majore pe care le-am făcut ca CEO“, a spus recent Corneliu Bodea, CEO al Adrem şi preşedintele Centrului Român al Energiei, în cadrul proiectului ZF Meeting Office.