Capitala se cutremură, iar Oprescu nu vrea să anunțe harta de risc seismic. Edilul are nevoie de 140 de ani ca să termine consolidările

Capitala se zguduie, clădirile sunt aşa cum sunt, dar primarul USL Sorin Oprescu nu vrea să anunţe harta de risc seismic a Capitalei, pe motiv că ar speria populaţia.

O populaţie pusă astfel în pericol, tocmai din cauza lipsei de informaţie. Din cele aproape 400 de clădiri din Capitală, încadrate în clasa I de risc seismic, în ultimii 5 ani au fost consolidate mai puţin de 30.

Iar Oprescu a ieşit public să spună că are nevoie de 140 de ani, ca să termine consolidările. Şi ce se întamplă când Capitala este zguduită de cutremure? Facem şedinţe.

Externe - 18 sep, 20:15

Cutremur în Indonezia! Un om a murit, iar alte peste 80 de persoane au fost rănite

Primăria Capitalei a anunţat de dimineață că primarul General a convocat o ședință operativă cu direcțiile din cadrul Primăriei Capitalei, pentru a verifica funcţionalitatea Planului de măsuri în situaţii de urgenţă.

Există la Primăria Capitalei o hartă de risc seismic a Bucureştiului, pe care primarul general Sorin Oprescu a declarat că nu o va face publică niciodată. Asta pentru a nu speria oamenii, susţine edilul. Bucureştenii însă vor să ştie care sunt clădirile pe care să le evite.

În cinci ani de mandat, primarul general al Capitalei a reuşit să consolideze doar 30 de clădiri din cele aproape 400 cu risc seismic.

În prezent, 190 de clădiri dintre cele 374 incluse în clasa I de risc seismic sunt considerate pericol public. Acestora li se adaugă 301 de construcţii încadrate în clasa II de risc seismic. Specialiştii de la Institutul Naţional pentru Fizica Pământului au atras adesea atenţia primăriei asupra pericolului la care sunt expuşi bucureştenii.

În loc să consolideze însă blocurile, Oprescu a alocat anul acesta 220.000 de euro pentru o măsură care s-a dovedit fără folos pentru bucureşteni. Trusa de prim ajutor în caz de seism.

Potrivit proiectului primăriei, oamenii care locuiesc în imobilele cu bulină roşie ar urma să aibă în trusa de supravieţuire: 10 pastile de purificare a apei, trei doze de câte 250 de mililitri de apă, batoane energizante, fluiere, o lanternă, încărcător pentru celular, semnalizator cu lumină verde, mască anti-praf, o pătură o pelerină lungă cu glugă şi un pachet de şerveţele pentru igienă.

Şi toate acestea, în condiţiile în care, potrivit unui raport, ţara noastră se numără, alături de Turcia, Italia şi Grecia, printre ţările cu riscul seismic cel mai mare mare de pe continentul european.