Când se vrea, se poate: autorități din România și Germania au verificat condițiile insalubre și abuzive în care sunt exploatați muncitorii români recrutați de anumite companii olandeze

În ciuda faptului că milioane de români lucrează în afara țării, mulți dintre aceștia fiind recrutați cu promisiuni mincinoase chiar de acasă de firme de angajări sau rețele de contrabandă cu muncitori, rareori sunt efectuate controale referitoare la condițiile de muncă ale acestora. Iar când autoritățile locale descind la anumite firme care au angajați din România, ies la iveală aspecte șocante referitoare la abuzurile celor care profită după sărăcia și naivitatea muncitorilor aduși în Occident fără niciun fel de garanții și asigurări.

Astfel de nereguli grave au fost dezvăluite recent, după ce autoritățile germane au percheziționat luni seara casele în care unele companii olandeze și poloneze găzduiesc muncitori migranți, inclusiv români, în zona de frontieră germană de lângă Roermond și Venlo, provincia Limburg din Olanda – menționează Știri Diaspora.

„Sunt bucuros să dorm într-un pat şi să fiu la adăpost. M-am temut pentru viaţa mea”: după 10 zile petrecute pe stradă, în Germania, pe un ger crunt, Petre vrea să creadă din nou în oameni și este decis să ajute la restabilirea adevărului- menționează Deutche Welle.

Mai mult chiar, notează publicația germană, el nu uită să îl sprijine pe colegul lui de suferinţă, cu care a împărţit o cameră în ultimele şase luni, într-un adăpost pentru angajaţii din industria cărnii, undeva la graniţa dintre Germania şi Olanda.

„Am intrat pe un grup pe Facebook şi nu mă gândeam că românii mă vor trage în piept”, le povesteşte Petre reporterilor germani. Firma la care a venit să lucreze este localizată în Olanda, patronii sunt din Turcia, şefii de bandă din România iar cazarea muncitorilor se face în Germania: o combinaţie dificilă dar des întâlnită mai ales în zonele de graniţă, benefică angajatorilor atunci când apar probleme cu angajaţii.

De pe o zi pe alta, şefii de bandă români le-au spus că nu mai au de lucru și, câteva zile mai târziu, i-au căutat la „cazare” – spaţii insalubre, dar extrem de costisitoare, denumite „locuinţe de serviciu” la angajare – nişte bărbaţi solizi, care pur şi simplu i-au aruncat în stradă.

Angajatorii le-au reținut actele

„Cei cinci români s-au trezit doar cu lucrurile de pe ei afară, într-un ger cumplit; unii nu aveau nici acte, pentru că angajatorii le opriseră ilegal buletinele.

Primul drum pe care l-au făcut a fost la poliţia locală, care nu a găsit de cuviinţă decât să le recomande să solicite noi buletine la consulat. De teamă şi confuzie, unii dintre ei au plecat să caute locuri unde să poată înnopta şi li s-a pierdut urma. Petre şi colegul lui de cameră s-au oprit la gara din localitate şi au petrecut câteva nopţi pe băncile din preajma gării. Poliţiştii, cărora le solicitaseră deja ajutorul, i-au găsit dormind afară, în ger, şi le-au spus să nu părăsească locul, dar nu pentru a-i ajuta, ci pentru a nu-i deranja pe localnici” – relatează publicația germană.

Poliţiştii nu ajută, localnicii da. Românii ajung să se teamă pentru viața lor în Olanda

Ajunși la mila sorții, localnicii au fost cei care le-au întins o mână de ajutor celor doi, după mai multe nopţi dormite pe băncile de la graniţa cu Olanda: „Tino şi Şaşa ne-au ajutat enorm„, povesteşte Petre recunoscător. Polițiștii i-au sfătuit inițial doar ca să-și recapete actele de identitate de la consulate.

Un localnic, sensibilizat de povestea românilor, i-a dus la asociaţia Goch hilft e.V. şi de atunci cei doi au început să îşi recapete încrederea în oameni; prin presiuni, au reuşit să îi recupereze buletinul colegului de cameră al lui Petre, deşi Tino recunoaşte că întâlnirea cu „reprezentantul angajatorului” nu a fost deloc plăcută.

„A apărut un bărbat cât un dulap, aşa că îi pot înţelege când spun că se tem pentru viaţa lor”, explică reprezentantul asociaţiei de caritate. Cei doi au fost duşi în siguranţă la distanţă de foştii angajatori şi de ameninţările lor şi aşteaptă acum să primească un nou loc de muncă, intermediat de data aceasta de asociaţia Goch hilft e.V.

Îngrijorări pentru soarta unor muncitori dispăruți

Condorm publicației germaner citate, Cătălina Guia de la organizaţia Arbeit und Leben din Renania de Nord – Vestfalia, este îngrijorată de soarta unor lucrători dispăruţi.

Deşi, la începutul acestui an, mai multe imobile insalubre de la graniţa germano-olandeză, în care erau cazaţi şi români care lucrau în industria cărnii în Olanda, au fost sigilate, situaţia pare să se repete.

Petre plătea pentru un loc într-o cameră mică, „plină de gândaci şi igrasie„, 320 de euro pe lună. Dar, din salariul promis iniţial la angajare i se mai opreau lunar bani pentru transportul înspre şi dinspre Olanda, o taxă destul de mare pentru echipamentul de lucru, contribuţia la asigurarea medicală, care nu este valabilă în Germania. În final, recunoaşte Petre, „îmi rămâneau doar 500-600 de euro pe lună”.

Despre dramele românilor veniţi să lucreze în Germania a mai relatat pe larg DW, mai ales în anul 2020, când abatorul Tönnies din Rheda- Wiedenbrück, unde lucrau câteva mii de români, devenise unul din cele mai mari focare de COVID din Europa.

Condiţiile în care aceştia locuiau şi lucrau au ajuns atunci nu doar subiect de presă, ci şi temă pe agenda politică de la Berlin.

Condamnabile erau condiţiile de lucru, dar trist era faptul că românii veniţi la lucru în Germania erau convinşi să vină de conaţionalii lor şi tot ei se descotoroseau de angajaţi atunci când nu se mai potriveau în schemă.

Recunoscând veriga slabă a sistemului, guvernul de la Berlin a decis în regim de urgenţă să elimine subcontractorii din industria cărnii şi să limiteze în timp activitatea firmelor de muncă temporară.