Bullyingul în școală: Ce este, care sunt efectele și cum poate fi combătut. Psihologul Adriana Mitu explică măsurile pe care trebuie să le ia părinții pentru a-i proteja pe copii (VIDEO)

Fenomenul bullyingului, inclusiv al celui online, capătă amploare în școala românească. Elevii agresați ajung să aibă coșmaruri, anxietate, atacuri de panică iar, în cazurile cele mai grave, se poate ajunge inclusiv la suicid. E extrem de important ca părinții/tutorii/adulții din jurul copiilor victime ale bullyingului să înțeleagă pe deplin cât de periculos este acest fenomen și să intervină eficient. Altfel, efectele sunt grave asupra victimelor mai ales, inclusiv pe termen lung. Psihologul Adriana Mitu a explicat, în cadrul Știrilor B1 TV prezentate de Irina Petraru, cum trebuie să intervină adulții în astfel de cazuri.

Adriana Mitu este psiholog, psihoterapeut specializat în cadrul Institutului European pentru Psihoterapia Copilului și Adolescentului, fondatoarea Centrului EDUC și specialist în Campania Educație fără bullying.

Amintim că Asociația Telefonul Copilului pune la dispoziția copiilor și părinților o linie telefonică de asistență la nivel național: 116 111 – TELEFONUL COPILULUI. De asemenea, specialiștii răspund și online pe www.116111.ro.

Diferența dintre bullying și hărțuire

„Folosim ”bullying” și nu ”hărțuire”, pentru că hărțuire putem să trăim oricare dintre noi, inclusiv dvs, inclusiv eu, însă bullyingul este acel fenomen școlar care se întâmplă în rândul elevilor și care e reglementat și în România prin Legea 221/2019. Acest termen e folosit la nivel internațional și are o particularitate pentru că se întâmplă niște lucruri între elevi.

Sunt mai multe elemente care țin de această dinamică și nu sunt specifice doar hărțuirii: există tot timpul un dezechilibru de putere, adică unul dintre copii e în rolul de agresor – sau un grup de copii – și celălalt e în rol de victimă, e intenționat, repetat, deci nu se întâmplă o singură dată, ci funcționează ca un bulgăre de zăpadă care preia tot mai mult agresiunea și copilul victimă e tot mai mult în acest rol.

Când se întâmplă (bullyingul) e în absența adultului, spre deosebire de conflictul clasic care se poate întâmpla în prezența unui profesor sau a unui alt adult. Bullyingul are rolul acesta de a-l umili, înjosi pe celălalt, nu e doar o situație conflictuală între doi elevi.

Acest lucru e important deoarece ori avem tendința să încadrăm toate situațiile conflcituale la bullying ori, pe partea celaltă, îi spunem copilului „treci cu vederea, nu băga în seamă”, dar nu are cum să facă lucrul acesta”, a explicat Adriana Mitu.

Aceasta a mărturisit apoi că și ea a fost victima bullyingului și chiar în toate formele sale, inclusiv cel fizic.

Efectele bullyingului

„Ce e important să înțelegem e că acest fenomen poate să afecteze pe termen lung atât adolescentul cât și adultul și, din păcate, în cele mai grave contexte vorbim de anxietate,de depresie, abandon școlar și uneori se poate ajunge și la suicid. Acest lucru depinde de fiecare copil în parte, dar și de sprijinul pe care-l are acesta din partea familiei, profesorilor, școlii, pentru că de multe ori nu se pot scoate singuri din experiența aceasta”, a mai spus psihologul.

Ea a mai afirmat că la cabinet lucrează cu elevi care sunt în situația de abandon școlar din cauza bullyingului.

Despre bullyingul online

„Ce s-a schimbat de când am trăit noi lucrăm acesta și până azi e că acest fenomen intră și în rândul bullyingului online și tot mai multe se întâmplă în online. Sunt folosite imagini umilitoare, conturi false pentru a hărțui, pentru a agresa unii dintre copii. Acest lucru afectează imaginea și stima de sine. Generația de azi e foarte sensibilă când vine vorba de mediul online și e normal, că le afectează integritatea și imaginea asupra lor”, a mai explicat Adriana Mitu.

Psihologul a precizat apoi că fenomenul a explodat în perioada pandemiei, când se făceau cursuri online, și inclusiv recent, în timpul grevei generale.

Ea a mai susținut că bullyingul într-o clasă nu-i afectează doar pe copilul-victimă și copilul-agresor, ci și pe martori, că „ei se tem că vor fi următoarea victimă”.

Fiecare școală e obligată prin lege să aibă un grup de acțiune antibullying

„Fiecare școală și unitate de învățământ e obligată (prin lege) să aibă un grup de acțiune antibullying. Unele au și chiar am demarat câteva proiecte-pilot în care s-au făcut intervenții.

Acest grup se ocupă în primul rând cu preluarea sesizărilor, oricine poate face o sesizare, și să vedem dacă e bullying sau nu. Suportul consilierilor școlari e esențial, dar profesorii încep să înțeleagă tot mai bine cum să gestioneze astfel de situații. S-au făcut multe campanii pentru a-i spirijini”, a mai declarat Adriana Mitu, pentru B1 TV.

Ce trebuie să facă un adult în cazul în care un copil e victima bullyingului

Întrebată cum ar putea să intervină un adult în caz de bullying, Mitu a explicat întâi că, de cele mai multe ori, copiii au tendința de a se spune părinților de la început că sunt victime ale bullyingului, dar dacă văd că părinții nu intervin sau intervenția lor nu are succes, atunci ei nu mai vorbesc, deși continuă să fie agresați, și se manifestă altfel: nu mai vor să meargă la școală, se închid în sine, au coșmaruri, anxietate, atacuri de panică.

„De obicei părinții au tendința să meargă să vorbească cu copilul cu comportament de agresor, ceea ce nu e tocmai benefic pentru propriul copil, care e victimă, căci poate agrava situația. Cel mai bine e să adreseze situația profesourlui sau învățătorului și să se stabilească modalități de inetrvenție împreună cu părintele copilului cu comportament de agresor, nu în relație cu acel copil, deoarece a doua zi copilul-victimă vine la coală, cel agesor spune ”m-ai spus mamei tale, eștipapă lapte” și intensifică. Când sunt cazuri grave, e foarte important să intervină mai multe pentru a regla sistemul relațional”, a explicat psihologul Adriana Mitu, pentru B1 TV.