Bujorul a devenit Floarea Națională a României prin decret prezidențial

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, legea prin care bujorul este declarat Floare Naţională a României, informează Administraţia Prezidenţială.

„Se declară bujorul, din familia Paeoniaceae, ca floare naţională a României. În scopul marcării florii naţionale a României, anual se organizează, la nivel naţional şi local, un Festival al bujorului, eveniment horticol, în care vor fi expuse, în aranjamente peisagistice şi ornamentale, diferite specii de bujor. Cu această ocazie, în cadrul unor simpozioane ştiinţifice, vor fi prezentate caracteristicile biologice şi ornamentale ale diferitelor specii de bujor, îndeosebi a celor sălbatice”, menționează actul normativ.

Mai multe flori în viața urbei

Actul normativ are ca obiect soluţiile legislative vizând reglementarea organizării anuale, la nivel naţional şi local al unui Festival al bujorului, stabilirea unor măsuri de protecţie a rezervaţiilor naturale de bujor, organizarea periodică la nivel local al unor expoziţii florale, stimularea şi sprijinirea cultivării bujorului în parcuri şi grădini publice, vernisarea unor expoziţii de pictură dedicate bujorului, precum şi emiterea unor emisiuni filatelice, având ca temă florală diferite specii ale florii de bujor.

Astfel, autorităţile administraţiei publice locale pot sprijini material şi logistic întreţinerea şi protejarea rezervaţiilor naturale de bujor românesc şi vor lua măsuri pentru adaptarea la condiţiile pedoclimatice din România a diferitelor specii de bujor existente în alte ţări.

Evenimente artistice și grădini dedicate bujorului

În plus, autorităţile administraţiei publice locale pot organiza anual expoziţii florale care să marcheze bujorul ca floare naţională a României şi vor amenaja în parcuri şi grădini publice, spaţii florale rezervate cultivării acesteia.

„Consiliile judeţene pot lua măsuri pentru înfiinţarea şi întreţinerea unor mini-grădini botanice, în care bujorii să ocupe spaţii distincte. Consiliile municipale pot sprijini amenajarea unor alei de bujor ca floare peisagistică urbană. Uniunea Artiştilor Plastici va sprijini organizarea pe plan local a unor expoziţii de pictură, consacrate bujorului. Romfilatelia va cuprinde în planul său de emisiuni filatelice emiterea unor coliţe şi timbre filatelice consacrate bujorului”, mai prevede recenta lege.

Cine a demarat acest proiect

În mediul online a fost distribuită și o petiție pentru acest demers iar pe facebook există chiar grupuri și pagini de entuziaști care iubesc și promovează frumusețea și protejarea acestei flori în mediul online.

„USAMV Bucureşti, prin Facultatea de Horticultură, a lansat la începutul lunii iunie 2013, în cadrul Conferinţei Internaţionale „Agriculture for life, Life for agriculture“, propunerea titularului disciplinei Floricultură, conf.univ.prof. dr. Florin Toma, ca bujorul să fie proclamat oficial, de către statul roman, floarea naţională a României” se menționează în petiția amintită care a câștigat inima autorităților.

Conform sursei amintite, sunt prezentate mai multe argumente pentru decretul recent:

Argumentele sunt nenumarate, mai jos doar cele mai importante: 

I) în ţara noastră cresc spontan numeroase specii de bujor cu un mare potenţial biologic şi ornamental (Paeonia peregrina, Paeonia tenuifolia, Paeonia triternata, Paeonia mascula, Paeonia officinalis, ssp. banatica) în rezervaţii protejate de lege ( Zau de Campie- Mures, Stoicanesti – Olt, Troianu- Teleorman, Plenita – Dolj, Comana – Giurgiu), izolat în pădurile din Dobrogea (între Tuzla şi Mangalia, Babadag, Niculiţel, Baia) si  insular în Munţii Măcinului;

II) pe lângă speciile spontane, se întâlnesc şi specii cultivate într-o varietate însemnată de forme şi culori, mai exact 3 specii cultivate (paeonia Officinalis, Paeonia Lactiflora, Paeonia Suffructicosa) cu peste 130 de varietati identificate până în prezent

III) graţie frumuseţii plantelor (îndeosebi a florilor) şi a calităţilor lor biologice (perenitate, productivitate, flexibilitate tehnologică, adaptabilitate ecologică), plantele de bujor sunt aproape nelipsite din decorul parcurilor şi grădinilor publice;

IV) florile de bujor sunt foarte îndrăgite la nivelul întregii ţări, fiind extrem de des cultivate in gradinile si curtile romanilor pentru frumusetea si bogatia florilor, pentru mirosul incantator, pentru decorarea interioarelor sau in scop medicinal

V) bujorul este des intalnit ca subiect de apreciere şi comparaţie în tradiţiile poporului roman, pe intreg teritoriul sau istoric, in muzica, poezia, literatura, pictura, artele decorative, designul si arhitectura poporului român;

VI) în cinstea bujorului se organizează anual festivaluri şi sărbători populare în mai multe zone ale ţării;

VII) în conştiinţa poporului român, frumuseţea fizică şi spirituală sunt adesea asociate cu bujorul, fapt dovedit de utilizarea largă a numelui de Bujor şi a derivatelor sale la nume de familie, prenume, nume de localităţi, nume de străzi, nume de păsări şi animale ( statistica recentă arată că pentru 29.231 de persoane numele de familie este Bujor iar 69.355 de persoane au prenumele Bujor);

VIII) folclorul românesc abundă în cântece în care tema bujorului este prezentă, mai ales în refrene şi când trebuie să se creeze o rimă cu cuvântul dor;

IX) tema bujorului este larg răspândită în covoarele tradiţionale, costume populare şi alte obiecte apartinant culturii traditionale sau de artizanat , extrem de frumoase, fapt ce dovedeşte aprecierea deosebită de care se bucură bujorul la nivel naţional din cele mai indepartate timpuri

X) pe lângă utilizarea ornamentală, bujorul este folosit în scop medicinal şi cosmetic (radacina de Paeonia Lactiflora).

XI) frumuseţea florilor de bujor si insemnatatea acordata acestuia de catre poporul roman face ca bujorul sa fie una dintre cele mai apreciate si dorite flori pentru a fi prezente alaturi de tanara familie in ziua nuntii si pentru realizarea buchetelor de mireasa şi a altor tipuri de aranjamente florale de excepţie;

XII) aceeasi frumusete dar si semnificatia data de cultura populara bujorului (frumusete, sanatate, vigoare, dragoste implinire) face ca la baia de dupa botezul nou nascutilor sa fie folosite petale de bujori pentru a transmite catre copil toate calitatile plantei si florii de bujor

XIII) purpuriul inedit pe care varietatea Paeonia Peregrina (cunoscut in unele medii ca Var. Romanica) o are este asociat in traditia si cultura romaneasca in special cu puterea dragostei, devotamentul, sacrificiul si sangele. De aceea bujorul romanesc a fost adoptat de curand ca simbol de catre Ministerul Apararii pentru a comemora pe 11 noiembrie Ziua Veteranilor precum si pentru a onora eroii căzuţi în teatrele de operaţii şi pe teritoriul României.

Aceasta este pagina comunitatii : Bujorul Romanesc –  The Romanian Peony

https://www.facebook.com/pages/Bujorul-rom%C3%A2nesc-The-Romanian-Peony/1575971052658830?sk=info&tab=page_info

De ce este necesar să avem, în mod oficial, o floare naţională?

Pentru a răspunde la această întrebare trebuie să avem în vedere ceea ce simbolizează florile în viaţa fiecăruia dintre noi: sublimul, frumosul, dorinţa de mai bine, dragostea şi preţuirea pe care le purtăm celor dragi. Dar si pentru ca o emblema florala poate sa vorbeasca simbolic despre Romania si despre romani, mai bine decat o facem noi prin cuvinte ” se menționează în petiția adresată legislativului.