Cristian Boureanu, din nou la DNA pentru a fi audiat în dosarul „șpăgilor uriașe” (VIDEO)

Fostul deputat Cristian Boureanu a revenit miercuri dimineață la DNA pentru a rezolva „detalii tehnice” pe care nu le-a finalizat marți când a fost chemat în dosarul în care acesta este suspectat de fapte de corupție pretins comise alături de fostul ministru Sebastian Vlădescu.

Acesta susține că prezența sa la DNA nu ar fi ocazionată de cauțiunea de 200.000 de euro stabilită de procurorul de caz pe numele său. Întrebat dacă a plătit banii impuși de magistrații DNA Boureanu a refuzat să răspundă explicând că astfel de chestiuni nu pot fi făcute publice.

Fostul deputat este cercetat în acest dosar sub acuzația comiterii infracțiunii de trafic de influență. În acest dosar sunt vizate patru persoane, prin care și fostul ministru de Finanțe, Sebastian Vlădescu, pe numele căruia, marți, președintele Klaus Iohannis a încuviințat începerea urmării penale.

Monden - 21 nov, 14:30

Alina Petre, fosta noră a lui Virgil Măgureanu, a obținut un ordin de protecție împotriva lui Bogdan Vasiliu, actualul soț cu care se află în plin proces de divorț! “El are și un diagnostic psihiatric, mi-e frică”

„Infracţiunile de corupţie care fac obiectul cauzei au fost comise în legătură cu încheierea şi executarea contractelor de reabilitare a liniei ferate Bucureşti – Constanţa, precum şi cu recuperarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) restante, pentru lucrări de reabilitare efectuate la o altă linie de cale ferată. Astfel, a rezultat că, în perioada 2005 – 2014, oficiali români sau persoane cu influenţă asupra acestora ar fi primit, de la o companie străină, în baza unor înţelegeri, aproximativ 20 de milioane de euro pentru ca, în schimbul acestor sume, să se asigure încheierea contractelor şi plata facturilor pentru reabilitarea unor tronsoane de cale ferată a liniei Bucureşti – Constanţa, precum şi plata TVA restante pentru reabilitarea unei alte linii de cale ferată care fusese deja realizată de aceeaşi companie. Banii încasaţi ilegal reprezentau procente din valoarea fiecărei plăţi făcute de statul român şi erau achitaţi succesiv, pe măsură ce compania constructoare încasa, la rândul ei, contravaloarea lucrărilor efectuate, de la statul român (respectiv de la compania CN CFR)”, arăta DNA.