Bogdan Mateescu, noul președinte al CSM: Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, astfel cum este organizată astăzi, nu este eficientă / Legile Justiției trebuie puse în acord cu cerințele forurilor europene (VIDEO)

Judecătorul Bogdan Mateescu a fost alespreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii, joi, și a susținut o primă serie de declarații de presă din noua sa calitate, ocazie cu care a răspuns la întrebări referitoare la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, așa-zisa Secție specială, respectiv la Legile Justiției.

Bogdan Mateescu, despre Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție

Referitor la Secția specială, noul președinte al CSM a explicat: „Opinia mea o cunoașteți cu toții și încerc să fiu în continuare obiectiv, pentru că nu trebuie să ne ascundem – și eu am făcut subiectul unei proceduri la nivelul Secției, așa cum am făcut obiectul unei proceduri la Inspecția Judiciară. Vă rog să remarcați că niciodată nu am pus la îndoială credibilitatea instituției judiciare, ci am așteptat parcurgerea procedurilor judiciare până la capăt, ambele dintre ele fiind închise în sensul corespunzător realității. În ceea ce privește Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, astfel cum este organizată astăzi, și am spus-o, nu este eficientă. Împreună, în schimb, cu sistemul judiciar, cu partenerii noștri în crearea unei propuneri corespunzătoare va trebui să găsim o soluție astfel încât, pe de o parte, drepturile și libertățile, și independența judecătorului să fie respectată, însă în același timp – și aici cred că este deosebit de important – să asigurăm eficiența sub aspectul tragerii la răspundere penală și a magistraților care greșesc”.

Noul președinte al CSM, despre Legile Justiției

Întrebat dacă, în ceea ce privește Legile Justiției, modificările trebuie puse în acord cu cerințele forurilor europene, Bogdan Mateescu a răspuns: „Sigur că da”. Despre posibilitatea ca la nivelul CSM să se fi pus la punct un pachet de propuneri care să fie avute în vedere pe lângă cele deja avansate și lansate în dezbatere publică, el a precizat: „Să le luăm pe rând. În primul rând, nu trebuie să negăm apartenența României în apartenența unui spațiu european cu valori specifice proprii, astfel încât recomandările instituțiilor internaționale trebuie cu siguranță luate în calcul, mai ales că ele se bazează pe o serie de argumente raportate la tradițiile democratice din statele membre ale Uniunii Europene. În legătură cu setul de propuneri pe care le-a făcut deja Consiliul Superior al Magistraturii, să știți că încă din momentul adoptării Legilor Justiției, în perioada aceea controversată din 2017, de îndată Consiliul Superior al Magistraturii și-a strâns o lucrare – îi spunem noi, în termeni tehnici – în care a adunat toate propunerile, toate chestiunile care ar fi necesitat oricum modifcarea. Acea lucrare, iată, este pe cale să se finalizeze astăzi. Vă pot spune doar că recent, într-o comisie comună, am stabilit ca analize de detaliu cu propuneri concrete pe texte să facem în orice caz după consultarea corpului de judecători și procurori, în schimb să facem anumite observații generale legate de respectarea independenței Justiției, de consolidarea statutului magistraților în consonanță cu responsabilitățile specifice funcției, de separare a carierelor și așa mai departe. Prin urmare, propunerile concrete vor fi adunate, da, strânse, după consultarea colegilor, se va exprima un aviz, deja Secția pentru procurori înțeleg de la colegii mei au declanșat o astfel de consultare, urmează și Secția pentru judecătorie, avizul va fi al plenului, urmând să oferim, spun eu, un aport de profesionalism decidentului în adoptarea unor măsuri (…)”.