Boala coronariană – cauze, simptome, tratament şi prevenţie

Inima este organul care distribuie sânge încărcat cu oxigen spre toate regiunile corpului. Arterele coronare sunt cele care duc sângele oxigenat spre cord şi care o ajută să funcţioneze. Boala coronariană sau cardiopatia ischemică apare atunci când aceste artere sunt îngustate, iar circulaţia sangvină este afectată. Astfel, inima nu mai primeşte cât oxigen are nevoie şi nu mai funcţionează corect. Lipsa alimentării cu sânge duce, în final, la declanşarea infarctul miocardic acut, care presupune moartea unei porţiuni a inimii.

Cauzele bolii coronariene

Îngustările (stenozarea) arterelor coronare sunt provocate de ateroscleroză. Ateroscleroza este o afecţiune la nivelul vaselor de sânge, care apare din cauza depunerilor plăcilor de aterom (grăsimi). Acumularea acestora micşorează canalul vasului de sânge, iar circulaţia este îngreunată sau chiar întreruptă.

Persoanele predispuse la boala coronariană sunt cele care:

● Au o alimentaţie bogată în grăsimi saturate (de origine animală), colesterol, grăsimi de tip trans (prăjeli, patiserie, fast-food)

● Suferă de obezitate

● Suferă de diabet zaharat

● Suferă de hipertensiune

● Fumează

● Sunt sedentare

● Sunt stresate excesiv

● Consumă dulciuri în exces

● Au un nivel crescut de colesterol în sânge

● Au peste 40 de ani.

Cum recunoşti boala coronariană

Cardiopatia ischemică se dezvoltă în decursul anilor. Asta înseamnă că la început va fi asimptomatică. După ce boala se agravează, apar și semnele specifice. Boala coronariană se manifestă iniţial printr-o angină pectorală stabilă: durere intensă timp de câteva minute, la nivelul pieptului, braţului, umărului, gâtului, spatelui. Durerea apare la efort şi dispare la repaus şi este însoţită de transpiraţii, respiraţie îngreunată, ameţeli, leşin, stări de confuzie, stare de oboseală generală.

Angina pectorală stabilă poate evolua spre una instabilă (preinfarct) care presupune o durere prelungită şi se apropie de un infarct miocardic acut. Uneori, infarctul de miocard este prima manifestare a bolii. Durerea intensă la nivelul pieptului trebuie să te trimită la urgenţe, deoarece poate fi semnul unui atac de cord.

Diagnosticul, tratamentul şi prevenţia bolii coronariene

Boala coronariană este diagnosticată prin intermediul mai multor metode: coronarografia, radiografia toracică, ecografia cardiacă, angio CT, angio RMN.

Coronarografia este metoda cea mai eficientă de diagnostic, care poate fi continuată cu o metodă de tratament, în cadrul aceleiaşi proceduri. Coronarografia reprezintă o investigaţie minim-invazivă, prin care medicul vizualizează arterele coronare, sub control radiologic. Procedura presupune puncţionarea (înţeparea) unei artere (cea femurală – la nivelul zonei inghinale sau cea radiala – la încheietura mâinii) şi introducerea unor catetere (tuburi subţiri din plastic). Medicul deplasează aceste catetere prin vasele de sânge, până la nivelul arterelor coronare, apoi introduce prin tub o substanţă de contrast care să evidenţieze sub razele X eventualele blocaje. Procedura se efectuează sub anestezie locală, este rapidă şi nu lasă cicatrici. Investigaţia nu este disponibilă în orice clinică, dar se poate efectua o coronarografie la Centrele de Excelenţă Ares.

Coronarografia are avantajul că, în cazul depistării unui blocaj, poate fi urmată imediat de tratament prin angioplastie cu balon şi stent. Tratamentul poate fi şi medicamentos, dacă boala nu este în stadii avansate.

Angioplastia cu balon şi stent presupune lărgirea arterelor coronare şi redarea funcţiei lor circulatorie. Angioplastia poate fi efectuată prin introducerea unui balon de mici dimensiuni şi umflarea acestuia, pentru a lărgi canalul vasului. Dacă balonul este insuficient, se montează un stent (dispozitiv cilindric metalic sau nemetalic, bioresorbabil), care rămâne fixat pe pereţii arteriali sau se dizolvă în timp. Uneori, poate fi nevoie de implantarea mai multor stenturi. Intervenţia se realizează la fel ca o coronarografie, prin cateterizare. De aceea, tratamentul poate fi realizat în continuarea coronarografiei. Procedura este rapidă, iar recuperarea uşoară.

Pentru ca tratamentul să fie eficient, dar şi pentru prevenţia bolii coronariene, se recomandă adoptarea unui stil de viaţă sănătos. Acest lucru presupune:

● Efort fizic zilnic

● Renunţarea la fumat

● Reducerea consumului de grăsimi de origine animală şi prăjeli, cât şi consumului de dulciuri

● Managementul stresului

● Odihnă suficientă

● Creşterea consumului de fructe, legume şi cereale, dar şi a grăsimilor din peşte şi a celor vegetale, care reduc colesterolul rău

● Controlul greutăţii corporale.

În concluzie, boala coronariană este o afecţiune care creşte riscul de infarct miocardic. De aceea, trebuie prevenită corespunzător și tratată din timp.