Black Friday 2021. Trucurile magazinelor la care creierul uman nu poate rezista. Shoppingul, comparat cu consumul de droguri, de psihologi

Au mai rămas câteva săptămâni până la Black Friday, evenimentul mult așteptat de românii care vor să profite de reducerile magazinelor, pentru a-și achiziționa diverse produse și servicii. Electronice, electrocasnice, îmbrăcăminte și multe altele vor putea fi cumpărate la prețuri mai mici pe data de 26 noiembrie.

Fenomenul Black Friday a fost analizat de-a lungul timpului nu doar de economiști sau oameni de afaceri, ci și de psihologi, care au tras niște concluzii pertinente. Printre aceștia, Christian Elger. Potrivit expertului în neuroștiințe, cuvintele „reducere” și „discount” au efect puternic persuasiv asupra creierului, care are niște structuri numite „sisteme de recompense”.

„De fiecare dată când aceste structuri sunt activate, diferite grupuri de neuroni sunt declanșate. Acestea stimulează senzația de plăcere. Acea senzație este atât de puternică, încât creierul nostru uită totul în acele momente”, a explicat Christian Elger, într-un interviu pentru DW.

Eveniment - 15 nov, 14:36

Ce a pățit o femeie din Cluj-Napoca după ce a cumpărat un frigider de Black Friday. „Nici măcar așa nu mă mai întorc”

Când vine vorba despre „discount” și „reduceri”, puțini cumpărători rezistă tentației. Printre cuvintele care poate face creierul să pice în „capcană” se mai numără „ofertă” și „vânzare”. Și în aceste cazuri este nevoie să ne gândim bine dacă achiziția este necesară sau nu.

Psihologia din spatele cumpărăturilor făcute impulsiv. Sistemul de recompense al creierului are un rol esențial

Shoppingul activează puternic sistemul de recompense, aspect reflectat de tomograful cu rezonanță magnetică. Când omenii văd oferte după oferte, se gândesc că trebuie să profite neapărat, iar pe termen mediu și lung, în anumite cazuri, ajung să regrete.

„Se știe și ce neurotransmițători sunt activi în creier. Dopamina, de exemplu. Pe de altă parte, sunt structuri comparabile cu senzația de disconfort asociată cu durerea. Cheltuirea multor bani doare, de fapt, după un timp (…)

Drogurile lucrează în același fel. Activează sistemul de recompense și stimulează senzația de plăcere. Așa este creată dependența. Se aplică la heroină, în special cocaină dar și altor amfetamine”, a mai arătat Christian Elger.

Valul de reduceri poate determina un comportament impulsiv pentru cumpărători, care deși nu au nevoie de anumite produse și servicii, tot dau banii pe ele.

„Creierul nostru declanșează un fel de comutator în astfel de situații. Acesta trimite semnal către restul creierului spunând ‘nu trebuie să compari prețurile sau să te gândești prea mult. Într-o zi poate că îți va folosi’. Pentru anumite persoane shoppingul devine o serioasă dependență. Au multe produse acasă pe care, poate, nu le vor despacheta niciodată”, a mai explicat psihologul.

Trucurile utilizate de Black Friday în magazinele fizice

Potrivit lui Elger, atmosfera creată în magazin prin muzică și etichetele roșii atașate, în ciuda prețurilor nereduse pot avea un puternic rol persuasiv. Astfel, se transmite o senzație de confort și totodată, o presiune de a nu rata cele mai bune oferte.

„Ceea ce păcălește foarte mult creierul este atunci când cumperi cu un card de credit. În acel moment, nu simți că ai cheltuit mult. Nota de plată vine după ceva vreme, când oamenii aproape au uitat de banii pe care i-au cheltuit”, a mai punctat specialistul.

În aceste condiții, în cazul shoppingului fizic, se recomandă evitarea cardurilor. Plata cash poate crea o stare de neliniște, pentru a nu fi tentat să cheltuie mai mulți bani decât a planificat inițial.

Românii ar putea bate un nou record de Black Friday, în 2021

Anul trecut, românii au doborât noi recorduri, de Black Friday. 647 de lei a cheltuit, în medie, un român, cu ocazia evenimentului cu reduceri. De asemenea, în 2020, an marcat de restricții anti-COVID, s-au înregistrat cu 74% mai multe plăți online.

Cele mai multe comenzi raportate la mia de locuitori au venit din București, Cluj-Napoca, Iași, Slatina, Brașov, Constanța, Sibiu, Alba Iulia, Timișoara și Zalău.