Beatrice Mahler, despre traumele din familiile persoanelor decedate de COVID-19: Moment extrem de emoționat și de dur, la care nu se așteaptă

Managerul Institutului Marius Nasta din București trage un semnal de alarmă. Medicul a discutat despre traumele pe care le experimentează membrii familiei unei persoane decedate de COVID-19, care nu mai au șansă să-l vadă pe cel drag nici măcar atunci când îl conduc pe ultimul drum.

Mai mult decât atât, ea explică faptul că sistemul de sănătate din România are mare nevoie de psihologi, care să consilieze familiile persoanelor ce au pierdut lupta cu noul coronavirus.

În urmă cu câteva zile, Institutul Marius Nasta din București s-a confruntat cu o situație mai puțin obișnuită, când rudele unei persoane decedate de COVID-19 au luat cu salat clădirea și au escaladat zidurile spitalului până la prima fereastră.

Managerul unității medicale susține că cele mai multe reproșuri față de sistemul medical, au venit din partea aparținătorilor și nu partea persoanelor internate. „Cele mai multe reacții negative la adresa personalului medical nu vin din partea pacienților, ci din partea aparținătorilor, care nu înțeleg dificultatea activității și a nivelului de efort care se face”, a explicat ea la Digi24.

Traumele suferit de familiile cu persoane decedate de COVID-19

Medicul de la Marius Nasta a reamintit că infecția cu noul coronavirus poate fi letală pentru organism, însă impactul decesului este primit și apoi suferit în mod diferit, de la familie la familie.

„Din păcate, de COVID se moare și din păcate, procedura este extrem de strictă și de riguroasă, pentru că practic, o singură persoană din familie poate să intre să identifice persoana decedată și asta, cu echipament complet de protecție, după care sicriul se închide și practic, familia nu mai poate să îl vadă pe cel drag (…) Și aici intervine încă o traumă pentru familie și un moment extrem de emoționat și de dur, la care nu se așteaptă. Face parte din tabloul pe care îl trăiesc familiile celor care trec prin această experiență”, a adăugat ea.

Practic, odată ce salvarea ia pacientul bolnav de COVID-19, aceea poate fi și ultima dată când familia îl vede pe cel drag, pentru că în unitățile medicale nu sunt permise vizitele, iar după decesul, sicriul pleacă închis spre capelă sau locul la care va fi depus.

Sentimentele de vinovăție pot apărea în familiile în care s-au îmbolnăvit mai mulți membrii

În familiile în care toți membri sau mai mulți dintre aceștia s-au confruntat cu o infecția, ori au fost sau nu internați, poate apărea sentimentul de vinovăție, după ce o persoană dragă a decedat de COVID-19.

„Acolo unde întreaga familie se îmbolnăvește și cu toții trec prin această experiență, iar unii dintre ei fac forme mai ușoare, dar dau celor mai în vârstă acest virus și aceștia vor dezvolta o formă severă, drama familiei se amplifică, pentru că trăiești o lungă perioadă de timp cu sentimentul de vinovăție că cineva drag s-a îmbolnăvit din cauza ta”, a precizat ea.

Mai mult decât atât, Mahler trage un semnal de alarmă și anunță că sistemul de sănătate are nevoie de psihologi, care să ofere consiliere familiilor ce au persoane decedate după infectarea cu SARS-CoV-2.

„Avem nevoie de psihologi pentru aceste persoane, avem nevoie de ei într-un mod în care n-am avut nevoie până acum în sistemul de sănătate, dar cred că ajutorul ar trebui să meargă un pic dincolo de spital. Ei își trăiesc drama, vin să-l ia pe cel drag și merg acasă. Și acasă ar trebui ajutați și consiliați și supravegheați (…) Avem tot mai multe persoane care ajung să fie pacienți cu suspiciune de infecție, care vin pentru testare pentru că au pierdut pe cineva drag. De cele mai multe ori ei sunt negativi, dar dezvoltă o simptomatologie COVID-like, aș putea să spun, adică li se pare că se îmbolnăvesc, că au probleme, că îi doare capul. Și toate aceste simptome pot să apară și pe o stare de depresie, secundară pierderii cuiva drag”, a punctat ea, pentru sursa citată mai sus.