BAOBABUL, frate cu românul: Un inedit proiect de cercetare finanțat de România face înconjurul planetei!  

Într-un moment de grație sau de inconștiență, cu mai mulți ani în urmă, Ministerul Cercetării din România a decis să finanțeze un studiu despre… baobabi. Se pare însă că a fost cu noroc. Singurul mare proiect desfășurat dincolo de granițele țării și finanțat de țara noastră, publicat în iunie 2018, a dat fiori lumii științifice și nu numai, a devenit un hit internațional, scrie Revista Sinteza.

„Raportăm că 9 din cei mai bătrâni 13 baobabi şi 5 din cei 6 cei mai mari baobabi ai lumii s-au prăbuşit şi au murit, în ultimii 12 ani. Cauza mortalităţii este încă neclară” – a fost semnalul de alarmă lansat de echipa Universității „Babeş-Bolyai” din Cluj, coordonată de profesorul Adrian Pătruţ, de la Facultatea de Chimie.

Studiul lor efectuat în Africa și publicat în revista Nature Plants, a fost preluat și citat de cele mai mari publicațiii și instituții media din lume, fiind descris ca „un eveniment de o magnitudine fără precedent”.

Adrian Pătruţ şi colegii lui au studiat peste 60 dintre cei mai bătrâni baobabi din lume pentru a le afla secretul longevităţii. Studiul a cuprins copaci din mai multe ţări: Tanzania, Zimbabwe, Kenia, Sri Lanka, India, Australia, fiind preluate eşantioane de la copaci foarte bătrâni.

Din echipa de proiect fac parte şi cercetători din Statele Unite, din Africa de Sud, dar şi colaboratori locali fără de care ar fi fost greu de izbândit. Cercetătorii și-au propus să stabilească vârsta celor mai bătrâni baobabi din lume prin metoda carbon 14.

Studiul echipei de la Cluj a căpătat noi valenţe când au descoperit că unii dintre cei mai mari şi mai bătrâni baobabi au murit în număr semnificativ în ultimul deceniu. Printre victime: Panke, din Zimbabwe, cel mai vechi baobab, 2.450 de ani, arborele Platland din Africa de Sud, unul dintre cei mai mari din lume, cu un trunchi de peste 10 metri în diametru, şi celebrul baobab Chapman din Botswana, pe care Livingstone şi-a gravat iniţialele, clasat ca monument naţional.

Din probele prelevate, în prezent se fac analize de laborator în Ungaria şi Africa de Sud, analize care la început s-au făcut în SUA. Rezultatele vor fi interpretate ulterior şi vor fi date publicităţii. Echipa cerectătorilor români estimează ca în luna martie 2020 să plece pentru noi cercetări în Africa.