Banii, casele, mașinile și firmele aleșilor din vestul țării: În timp ce în buzunarele cetățenilor de rând nu se vede o schimbare în bine, edilii și funcționarii prosperă

An de an, aleșii noștri sunt obligați să își facă publice averile. România curată prezintă pe regiuni banii casele și firmele celor care, teoretic, muncesc pentru ca cetățenii să o ducă mai bine.

Primii luați în vizor sunt o parte dintre politicienii din vestul țării.

Titu Bojin, președintele CJ Timiș, baron local extrem de influent la nivel local, cu firme și multiple combinații cu statul, după ce a fost bulversat în activitățile sale lucrative de către DNA, s-a reprofilat pe vânzarea de animale. În ultima sa declarație de avere, aflăm că în ultimul an de zile, Titu Bojin a vândut animale în valoare de 49.000 lei.

Șeful CJ Timiș și familia sa mai dețin o casă și un tern în Remetea Mare și sunt acționari la două firme. Mediafax scrie că a mai existat și o a treia firmă care a avut relații privilegiate cu statul. Sursa citată a precizat că unul dintre cele mai mari proiecte de investiţii derulat de Direcţia Apelor Banat în mandatul lui Bojin a fost “Consolidare şi reprofilare râu Timiş pe sectorul Lugoj – frontiera Serbia”, în valoare de peste 153,4 milioane de lei, printre contractori numărându-se și Remodet TMB SRL, firmă ce a lucrat și la proiectul “Regularizarea râului Bistra pe sectorul Oţelu Roşu – Iaz”. La fel și Temadi TMB, în care acţionari au fost soţia şi fiul său a amenajat două acumulări de apă în localităţile Dumbrăviţa şi Ianova.

Familia Bojin nu deține în proprietate nici un autoturism personal, deși locuiește la țară.

Anul 2014, unul de limitări financiare severe, l-a determinat pe Titu Bojin să treacă în declaratia de avere că ar fi contractat un împrumut pe 10 ani de la fiul său, Constantin Emilian Bojin în valoare de 38.025 euro. Cel mai trist e că criza financiară a dat năvală și în familia Bojin. Dacă analizăm indicatorul bijuterii acumulate, în sumă de 7.000 euro, acesta nu s-a modificat din 2013 până în 2014, ceea ce indică în mod limpede o diminuare a puterii de cumpărare a lui Titu Bojin. Sau o fi ajuns la vârsta la care romantismul se manifestă altfel decât material.

Primarul Timișoarei, Nicolae Robu, e un salariat de invidiat, dar cu venituri în ușoară scădere. Totodată, Nicolae Robu nu deține afaceri. Aproape toți banii pe care și-i câștigă sunt de la stat, sursa principală de venit nu este Primăria, ci Universitatea Politehnică Timișoara, al cărei rector a fost și unde e cadru universitar și membru al unor echipe de cercetare, finanțate prin granturi. Robu a încasat în 2014 suma de 152.266 lei, în scădere cu 10.000 lei față de 162.764 lei, cât a luat în 2013.

 Și ca primar i-a mers nițel mai prost, încasând în 2014 suma de 67.796 lei, comparativ cu 70.849 în 2013. În schimb și-a compensat parțial pierderea prin suma de 1.675 lei primită de la Asociația Oamenilor de Știință, al cărei membru de onoare este. Robu n-a fost în stare să-și gestioneze bine nici veniturile extrasalariale, obținând din dobânzi doar 1.197 lei, față de 6.167 cât câștigase în urmă cu un an.

Elena Robu, soția edilului, deși e dăscăliță pensionară, spre deosebire de bărbatul ei care aduce mai puțini bani în casă, a reușit performanța de a genera venituri în creștere, de la 18.265 lei pensie în 2013 la 22.932 lei pensie în 2014, cărora li se adaugă dobânda bancară câștigată de soție, în valoare de 183 lei și diferențele salariale primite de la stat, în sumă de 9.948 lei.

Se pare însă că Nicolae Robu e de 7 ori mai bun agent imobiliar decât nevasta sa, în 2013 el obținând 6.167 lei din închirierea unui apartament, pe când în 2014, când soția sa a preluat această sarcină, a obținut din închirierea apartamentului doar 806 lei.

La capitolul imobile (2 apartamente și un teren într-un cartier bun al Timișoarei), averea lui Robu a rămas constantă, iar cele două mașini, un Cielo din 2003 și un Renault din 2001 sunt acum mai vechi cu un an, calificându-se fără probleme pentru prima de casare.

Din păcate se pare că veniturile nu i-au fost suficiente lui Nicolae Robu în 2014, fiind forțat să închidă un depozit bancar, din care a scos 21.442 lei, banii puși deoparte scăzând de la 60.716 la 38.336 lei.  În rest banii din toate conturile conturi au rămas cam aceeași, cu variații de aproximativ 1.000 lei.

Per total, deși capul familiei a câștigat mai puțin, veniturile familiei Robu au crescut în 2014 comparativ cu anul precedent (266.751 lei față de 261.159 lei).

Președintele CJ Arad, Nicolae Ioțcu, un politician aproape static și cu multe contulețe. Nicolae Ioțcu are două terenuri, un apartament și o casă, la fel ca și în anul precedent, deține conturi la trei fonduri de investiții (suma de 121.347 euro și 135.126 lei), un cont la o companie de asigurări de viață (unde plătește lunar 886 lei, cu 40 lei/lună mai mult ca în anul precedent) și 12 conturi sau depozite în bănci (în valoare de 10.752 lei, 64.100 euro și 66.100 dolari), a acordat două împrumuturi în nume personal (29.335 euro) și deține părți sociale la persoana juridică Transylvania Hotels SRL. Are datorii de 89.000 euro și 44.870 lei, întocmai ca în anul precedent. În 2013 familia președintelui CJ a avut în conturi sumele de 18.631 lei, 66.168 dolari și 132.655 euro), plasamente în fonduri de investiții în valoare de 62.733 euro și 129.499 lei).

În 2014 familia sa a avut venituri de 80.758 lei, 5100 euro și 750 dolari), spre deosebire de anul anterior, când a încasat 92.200 lei, 4.609 euro și 1.568 dolari).

Primarul Aradului, Gheorghe Falcă, fonduri UE de 350.000 lei. Acesta nu și-a încărcat pe site-ul primăriei declarația de avere și nici nu a răspuns pozitiv la solicitarea României Curate de a avea acces la ea. Așa că nu putem decât să spunem cât a câștigat și cât de bine trăia Falcă în 2013. La acel moment deținea două imobile cu o suprafață cumulată de 375.5 mp în Arad, unul din ele vilă de lux cu un pic de teren, celălalt apartament. Familia Falcă se împodobea la acel moment cu bijuterii de 28.000 euro, nevasta lui, Ela, a lichidat un ultim cont al familiei, scoțând din el 2.040 lei. La acel moment familia Falcă deținea un număr infim de acțiuni la fiecare SIF al țării, dar și acțiuni la MARMOSIM SIMERIA, compania privatizată de Adriean Videanu, precum și jumătate din firma GUINOT CENTER SRL și 100% din firma PRO ARHITECTURA SRL.

Soții Falcă aveau și datorii la bancă la acel moment, în sumă de 15.272 euro. Gheorghe Falcă se cunoaște că e bărbatul în casă, care duce greul, menajându-și soția. Astfel, în timp ce Ela Falcă pune pe masă un salariu de doar 12.148, ca arhitect șef la propria-i firmă, consortul ei Gheorghe și-a luat 3 joburi ca să țină familia, muncind și la primărie, predând și la Universitatea privată „Vasile Goldiș“ din Arad și mergând și la Comitetul Regiunilor de la Bruxelles. Ca să existe un bun echilibru în casă, doamna Falcă a compensat însă prin închirierea uneia dintre locuințe, care a rotunjit veniturile familiei cu alți 56.426 lei. Neavând termen de comparație cu anul 2014, constatăm că în 2013 familia Falcă a câștigat 121.324 lei, la care se adaugă deconturile pentru călătoriile soțului la Bruxelles, în valoare de 40.990 lei (!!!). Ca să nu-l plasăm pe Gheorghe Falcă în categoria marilor edili codași la venituri, precizăm ca detaliu că firma de arhitectură a nevestei a obținut fonduri nerambursabile în valoare de 347.932 lei și o sumă de 9.000 lei de la AJOFM Arad.

Președintele CJ Hunedoara, Adrian David, e scos din joben după necazurile cu DNA-ul ale lui Mircea Moloț. La el, din păcate, nu găsim decât o declarație de avere din 2014, nicidecum și pe cea actualizată la nivelul anului în curs. În 2014 aflăm că deține un teren și un spațiu comercial de 250 mp în Vulcan, primit prin donație.

Șeful CJ Hunedoara are un credit bancar de 120.000 lei și a câștigat 9.300 lei ca doctorand la Universitatea de Vest Timișoara și 14.000 lei din activitatea didactică la Universitatea Petroșani. În declarația de avere din urmă cu un an, veniturile lui David Adrian reprezintă jumătate din cele generate de soția sa care e judecător. Per total familia șefului CJ Hunedoara a câștigat 63.758 lei în 2013. Așteptăm datele pe 2014, care deși au fost solicitate CJ Hunedoara, nu ne-au fost furnizate.

Petru Mărginean, edilul Devei nu deține decât un teren intravilan de 2.100 mp achiziționat în 2008. În rest nimic altceva decât veniturile salariale de 43.490 lei (în creștere ușoară, de la 40.322 lei), iar soția sa a încasat de la postul tv Antenta 1 Deva și de la Antena TV Group, suma totală de 35.769 lei (în scădere de la 48.816 lei). Asta înseamnă că per total familia edilului din Deva a dus-o mai prost în 2014 comparativ cu anul precedent.

Președinte CJ Caraș, Sorin Frunzăverde, omul care a cumpărat în 2014 o centrală de cartier și terenul aferent.

De Sorin Frunzăverde toată lumea crede că-i un baron fioros, dar ce nu știu oamenii e că el e de fapt cel mic în casă, dacă ne gândim că nevasta lui aduce grosul banilor din gospodărie. Astfel, în timp ce doamna Doina Frunzăverde, care e rectoriță a Universității din Reșița, aduce acasă o leafă cumulată din activități administrative și de cercetare de 125.000 lei, soțul ei, omul care duce în cârcă toate poverile județului, nu a primit în 2014 decât 55.318 lei, partea lui reprezentând doar 30% din veniturile casei.

Cu toate astea el a compensat lipsa de performanțe financiare prin achiziția de la Primăria Reșița a unei centrale de cartier comuniste, cu suprafața de 230 mp care era amplasată în imediata vecinătate a vilei sale, plus a două terenuri, unul de 329 mp și altul de 346 mp. Constatăm astfel că Sorin Frunzăverde a acționat ca un gospodar pur, dublându-și practic suprafața locativă într-un singur an (exceptând apartamentul de lux din București). Cu curte largă și casă și acareturi, în care poți să respiri, familia Frunzăverde a ajuns în sfârșit la un echilibru, așa cum îi șade bine unei familii ajunsă la vârsta maturității depline.

Însă cuplul Frunzăverde s-a împovărat cu sarcinile ratelor lunare, cei doi contractând în 2014 un credit de 149.000 lei, care pare mare pentru Reșițeni, dar de fapt el e echivalent cu veniturile pe 10 luni ale familiei. Avem și o veste proastă legată de șeful CJ Caraș. Banii din conturi s-au împuținat în ultimul an, de la 98.500 lei la doar 30.504 lei.

În ce privește Declarația de Interese, lucrurile au rămas constante, Sorin Frunzăverde fiind președintele onorific al Asociației Jurnaliștilor din Banatul Istoric.

Primarul Reșiței, Mihai Stepanescu, o duce mai bine decât în urmă cu un an. Deși a rămas cu aceeași casă cu curte mare, de peste 2.000 mp, cu mașina Volkswagen și o Dacie Logan pe numele soției, cu un credit în valoare de 65.000 lei și, deși soția sa a contractat un împrumut de 47.000 lei de la propria firmă, DAKLIN VEST SRL (în realitate, din dialogul cu primarul Reșiței, acest împrumut de fapt ar fi o returnare de împrumut, notată eronat în declarația de avere), per total familia Stepanescu a ieșit bine.

Astfel, leafa lui Mihai Stepanescu primită de la Primărie a crescut de la 49.471 în 2013 la 62.292 lei în 2014. În paralel Stepnescu a câștigat și 16.400 lei în calitatea sa de membru în Comitetul Regiunilor și în diferite comisii de specialitate. Leafa soției sale, una modică, a rămas constantă în 2014, dacă o raportăm la 2013, fiind de 8.892 lei. La fel și veniturile din agricultură ale membrilor familiei lărgite. Ianoș Stepanescu și Maria  Macinic au obținut din activități agricole 162.000 lei în fiecare din ultimii doi ani. Diferența semnificativă o face nevasta sa, Sorina Maria, care în martie 2015 apare la capitolul VENITURI din declarația de avere a edilului, cu suma de 108.000 lei și precizarea aport în firma familiei cu sală de fitness, saună și solare, Daklin Vest SRL.

Dacă primarul Reșiței și-a completat corect câmpurile din declarația de avere și nu a confundat secțiunea de împrumuturi/plasamente, cu cea de venituri, atunci rezultă că la Reșița viața nu e chiar atât de grea. Astfel, soții au obținut în ultimul an 195.000 lei venituri la care se adaugă cei 162.500 din agricultură, obținute de rudele lor și pe care membrii familiei sale, fermieri din generație în generație, îi dau anual edilului. În varianta mai săracă, cuplul Stepanescu a trăit cu un venit lunar mediu de 16.000 lei. Dacă adunăm și suma de 162.500 lei, atunci deja venitul lor e aproape dublu. Cel mai probabil există câteva erori de redactare a declarațiilor de avere ale domnului primar, în care a confundat plasamentele cu returnările de împrumuturi în firma.