Banca Mondială propune patru scenarii de reformă pentru pensiile speciale

Ministerul Muncii a dat publicității Raportul întocmit de Banca Mondială privind recomandările pentru pensiile speciale din România, potrivit Agerpres.

Scenarii pentru pensiile speciale ale militarilor

Pentru pensiile militarilor, Banca Mondială vine cu patru scenarii de reformă:

-Menținerea actualelor prevederi legislative – Acest scenariu ia în considerare o rată de înlocuire de 65% pentru o formulă de beneficii pentru carieră pe 25 de ani, cu o reducere (sau creștere) de 1% pentru fiecare an de serviciu sub (sau peste) ținta de 25 de ani și baza de venit de 6 luni pentru calcul a pensiilor. Include, de asemenea, indexarea anuală a prestațiilor de 2,8% în 2022, 7,8% în 2023 și inflația decalată de 2 ani, după aceea, urmând regulile actuale de indexare,în ipoteza că salariile în economie vor crește mai mult decât inflația, este de așteptat ca adecvarea relativă a beneficiilor să scadă.

În timp ce pensia medie brută astăzi reprezintă aproximativ 77% din salariul mediu peeconomie, se preconizează că acest raport va scădea la 63% până în 2030 și va scădea sub 50% până în 2037. Impactul pe termen lung al reformelor ce au vizat pensiilemilitare în trecut (în principal reducerea ratei de înlocuire la 65% și trecerea la indexarea în funcție de rata inflației) ar reduce rata beneficiilor pe termen lung la niveluri comparabile cu pensia generală sistem.

-Perioada de referință de 12 luni – Această modificare are un impact modest asupra cheltuielilor cu pensiile și asupra nivelurilor pensiilor în comparație cu scenariul de bază. Cheltuielile totale cu pensiile sunt reduse cu cel mult 2% în perioada de simulare și rămân la niveluri similare față de valoarea de referință pe toată perioada de simulare (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,72% PIB).

-Rata de înlocuire de 45%- Acest scenariu presupune o modificare a formulei, astfel încât rata țintă de înlocuire să scadă la 45% pentru o carieră de 25 de ani în sistem.

Acest scenariu ar reduce semnificativ cheltuielile cu pensiile și nivelul beneficiilor. Cheltuielile cu pensiile urmează o traiectorie descendentă mai marcată după 2027, ajungând la 0,6% din PIB până în 2047 și apropiindu-se de 0,5% din PIB până în 2070 (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,62% din PIB). Nivelurile relative ale beneficiilor scad mai rapid în acest scenariu, raportul beneficiilor scăzând sub 60% până în 2032 și sub 40% până în 2047.

Cu toate acestea, adecvarea beneficiului va scădea substanțial, eliminând potențial economiile de cheltuieli proiectate.

Până în 2070, rata beneficiilor va converge către cea proiectată pentru sistemul general de pensii datorită ratei de indexare mai scăzute utilizate. Acest lucru poate duce la presiuni sporite de a revizui salariile militare, de a implementa măsuri ad-hoc pentru a ține evidența între salariile din economie și pensiile militare sau de a schimba regulile de indexare – oricare dintre acestea ar putea elimina economiile proiectate.

Așadar, pe termen lung, acest scenariu nu ar duce la reducerea cheltuielilor pe termen lung.

-Perioada de referință la nivelul întregii cariere- Acest scenariu evaluează impactul prelungirii perioadei de referință pentru calcularea câștigurilor medii de la perioada curentă de 6 luni la o medie pe întreaga carieră.

Rezultatele acestei eventuale modificări ar fi similare cu rezultatele menționate pentru scenariul anterior (rata de înlocuire de 45%). Ca și în scenariul precedent, cheltuielile cu pensiile scad sub 0,6% din PIB după 2047 și sub 0,5% după 2068 (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,61% din PIB).

De asemenea, raportul mediu al beneficiilor urmează un model foarte asemănător ca în scenariul anterior. Raportul dintre pensia militară medie și salariul mediu pe economie scade în acest scenariu sub 60% după 2029 și ajungând la 30% până în 2060, cu prestații medii puțin mai mici spre sfârșitul perioadei.

Scenarii pentru pensiile din serviciul civil

Pentru pensiile de serviciu din sectorul civil, Banca Mondială sugereză următoarele scenarii de reformă:

Eliminarea imediată a tuturor pensiilor de serviciu sau eliminarea pensiilor de serviciu pentru toți cei care nu au acumulat încă vechimea care le dă dreptul la aceste pensii la o anumită dată. Aceeași regulă ar putea fi aplicată și celor care aveau doar un serviciu minim de pensie specială la o anumită dată.

Este foarte probabil ca o astfel de decizie să fie contestată în instanță, existând precedentul când o astfel de încercare a fost făcută imposibil de implementat prin deciziile Curții Constituționale.

Nu este clar dacă un alt efort similar ar putea avea succes. În plus, un număr mare de lucrători din aceste categorii sunt deja eligibili pentru pensionare.

Înghețarea tuturor pensiilor de serviciu. Această opțiune se referă la stoparea acumulării de beneficii suplimentare în viitor, fără a afecta drepturile deja câștigate.

Prin această abordare, s-ar menține beneficiile pentru actualii pensionari și pentru lucrătorii activi care întrunesc condițiile de pensionare. Cu toate acestea, pentru persoanele care la data respectivă nu întrunesc condițiile de pensionare, se elimină integral dreptul la pensie de serviciu.

Un nou plafon de referință pentru cei nou intrați în sistem. Din această perspectivă, toți lucrătorii nou intrați după o anumită dată ar fi eligibili pentru pensii mult mai mici față de cele aflate în plată, iar beneficiile pentru

Această abordare ar putea crea discriminare între lucrătorii aflați în situații similare. Doi lucrători în poziții identice ar putea avea dreptul la beneficii de pensie semnificativ diferite în funcție doar de data la care au fost angajați.

Opțiunea reformării pensiilor speciale pentru toți – Varianta promovată de Guvern prin L4/2023. Considerându-se că eliminarea completă sau înghețarea pensiilor speciale nu este de dorit și/sau fezabilă din punct de vedere politic sau că stabilirea unei scheme de pensii diferite pentru noii intrați nu este fezabilă, atunci cea mai bună abordare ar fi reformarea pensiilor de serviciu. Pentru acest tip de reformă, este important să se acorde o atenție deosebită eforturilor anterioare de reformă și acțiunilor judecătorești, astfel încât greșelile din trecut să nu se repete.