Azi este Ziua Drapelului Național. Care este istoria tricolorului românesc

Azi este Ziua Drapelului Național. Care este istoria tricolorului românesc
Foto: wikipedia

Ziua Drapelului Naţional este sărbătorită an de an la data de 26 iunie. Drapelul naţional este unul din cele trei simboluri naţionale ale României, parte a identităţii naţionale, alături de Stema naţională şi Imnul naţional. În îndelungata istorie a ţării, drapelul României nu a suferit transformări majore, cu excepţia proporţiilor şi poziţiilor culorilor.

Ziua Drapelului Național. Istoria tricolorului

Drapelul Național al României este tricolor: roşu, galbenşi albastru, plasate vertical, albastrul fiind aşezat la lance, galben la mijloc şi roşu în exterior.

Istoria tricolului arată că la sfârşitul anului Revoluţiei, Decretul-Lege nr. 2 din 27 decembrie 1989 privind constituirea, organizarea și funcționarea Consiliului Frontului Salvării Naționale și a consiliilor teritoriale ale Frontului Salvării Naționale prevedea, la articolul 1, între altele, faptul că „drapelul țării este tricolorul tradițional al României, având culorile așezate vertical, în următoarea ordine, pornind de la lance: albastru, galben, roșu.”, potrivit Wikipedia.

Conform legii, drapelul României are formă dreptunghiulară, laţimea lui fiind egală cu 2/3 din lungimea acestuia, iar dimensiunile fîşiilor culorilor sunt egale.

Drapelul național se arborează în mod permanent pe edificiile şi în sediile autorităţilor şi instituţiilor publice, la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al instituţiilor de învăţământ şi cultură, la punctele pentru trecerea frontierei, precum şi la aeroporturile cu trafic internaţional şi ca pavilion pentru navele de orice fel şi alte ambarcaţiuni ce navighează sub pavilion românesc.

Drapelul României se arboreaza temporar cu prilejul zilei naţionale a României şi al altor sărbători naţionale, cu ocazia festivităţilor şi ceremoniilor oficiale cu caracter local, naţional şi internaţional, cu prilejul vizitelor oficiale întreprinse în România de şefi de stat şi de guvern, sau de alte înalte personalităţi politice, sau în cazul unor ceremonii militare, competiţii sportive, ori în timpul campaniilor electorale

Drapelul României se arborează, de asemenea, la sediul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale statului român din străinătate.

Tododată, drapelul României în bernă se arborează în zilele de doliu naţional, stabilite de Guvern.

Drapelul tricolor a fost folosit prima dată în Ţara Românească în 1834, ca steag de luptă, când domnitorul Alexandru Ghica a prezentat sultanului spre aprobare modelul drapelelor şi pavilioanelor navale de luptă. Cele trei culori care apar pe steag ar fi fost folosite în documentele oficiale încă din timpul lui Mihai Viteazul şi se regăsesc şi pe diverse structuri de scuturi şi steme.

În timpul revoluţiei de la1848Tricolorul a fost adoptat ca simbol al naţiunii în prima zi a victoriei revoluţiei burghezo – democratică (1848–1849), 14/26 iunie, când avut loc abdicarea domnitoruluiGheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la Bucureşti şi promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului naţional.

Istoria tricolului arată că Ziua Drapelului Naţional a fost instituită pentru a marca ziua de26 iunie1848, când Guvernul revoluţionar a decretat caTricolorul- roşu, galben şi albastru – să reprezinte steagul naţional al tuturor românilor.

Potrivit unei alte ipoteze tricolorul se impune ca drapel naţional în1859, odată cu dubla alegere a luiAlexandru Ioan Cuza, culorile steagului fiind dispuse însă pe orizontală. Primul drapel din1859, aflat în uz până în1862, a avut fâşia albastră plasată sus, urmând ca, în a doua parte a domniei lui Cuza, fâşia roşie sa fie dispusă pe partea superioară.

După venirea luiCarol I, steagurile vor avea benzile dispuse pe verticală,Româniaaliniindu-se astfel regulilor respectate de steagurile europene.

În 9 ianuarie 1948, comuniştii au interzis însemnele regatului şi au aşezat pe steag noua stemă a republicii, cu elemente sovietice, fără nicio legătură cu tradiţia stemelor sau cu heraldica.

În timpul Revoluției de la Timișoara, încă din 17 decembrie 1989, stema Republicii Socialiste România a fost îndepărtată de pe drapele prin decupare, gest simbolic privit ca rupere de regimul dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu.

Decretul-Lege nr. 2 din 27 decembrie 1989 privind constituirea, organizarea și funcționarea Consiliului Frontului Salvării Naționale și a consiliilor teritoriale ale Frontului Salvării Naționale prevedea, la articolul 1, între altele, faptul că „drapelul țării este tricolorul tradițional al României, având culorile așezate vertical, în următoarea ordine, pornind de la lance: albastru, galben, roșu.”

Mesajul președintelui Klaus Iohannis de Ziua Drapelului Național

PreşedinteleKlaus Iohannisa transmis, vineri, că drapelul este simbolul identităţii şi al unităţii naţionale a românilor.

“Sărbătorim astăzi Ziua Drapelului Național, simbol al identității și unității noastre naționale, la care se raportează fiecare cetățean român. Alături de Imnul statului, Drapelul României are o însemnătate deosebită pentru independența și suveranitatea țării noastre”, a spusKlaus Iohannis.

În încheierea discursuluiKlaus Iohannisîi îndeamnă pe români să fie mândri de istoria lor.

“Dragi români, vă îndemn să fim mereu mândri deDrapelul Naționalși de istoria pe care o poartă.

La mulți ani României și tricolorului nostru!”, conchide președintele României.

Urmăriți B1TV.ro și pe
`