Moștenirea geto-dacă le dă bătăi de cap bucureștenilor. Lucrările începute la Autostrada de centură A0 sunt afectate pe o porțiune de câteva sute de metri, după ce muncitorii au descoperit pe șantier o așezare antică. Ștefan Etveș, realizatorul emisiunii „Drumurile Noastre”, a oferit mai multe detalii în cadrul Știrilor B1 TV.
Emisia video va porni imediat. Daca aveti un ad blocker activ va rugam dezactivati-l.
„Cert este că noi, miercurea trecută, cu toată conducerea CNADNR, CNAIR, presa română a fost invitată pentru a face un tur al centurii. Eu numesc întotdeauna Centura Capitalei drumul rușinii, să spun așa, în Ministerul Transporturilor. În turul nostru de trei, patru ore pe Centura Capitalei actuală, am intrat și pe celebrul șantier inaugurat cu focuri de artificii, cu surle, cu trâmbițe, mai era un pic să vină Ștefan cel Mare, să inaugureze autostrada construită de turcii de la Alarko. În acel moment, când au ajuns pe șantierul Centurii de autostradă a Capitalei, Centura de Sud, într-adevăr erau trei camioane, să spun, două macarale și vreo 20 de muncitori, cel mult. După ce am stat puțin de vorbă cu constructorii care au precizat faptul că în luna octombrie ar fi o mobilizare mai mare pe acest șantier, pe care se poate lucra aproximativ 1 kilometru – 1,7 kilometri, am fost invitați să vedem un sit arheologic. Ei, acolo există, doamnă, o așezare geto-dacică, din ce am înțeles. Într-adevăr, colegii noștri, cameramanii, reporterii au văzut și urme de așezăminte. Acolo ar fi fost un sat. Sunt mai multe locuințe descoperite. Nu putem spune într-adevăr că ar fi fost o cetate. Cert este că lucrările sunt afectate pe o porțiune de 300, 400 de metri. Din ce am întrebat mai departe, tot pe acest tronson de autostradă, mai există un sit arheologic”, a explicat Ștefan Etveș.
El a subliniat că „marea problemă a statului român este că întotdeauna când se descoperă, nu știu, o urmă a unui cal al lui Decebal ar fi trebuit să se ocupe repede de această descoperire, descărcare de sit și lucrările să nu întârzie câte trei, patru, cinci luni din această cauză, pentru că noi când am ajuns acolo, din 10 muncitori care lucrau la sit, cred că doi sau trei săpau, să spun așa, să lucreze efectiv. N-ar trebui constructorul să aștepte după situl arheologic să fie descărcat în nu știu cinci, șase luni”.
Întrebat de Aneta Sângeorzan dacă numărul de luni menționat de el reprezintă perioada de întârziere a lucrărilor,realizatorul emisiunii „Drumurile Noastre” a răspuns: „Nu este o întârziere, pentru că turcii de la Alarko au front de lucru. Pe aproximativ 1 kilometru – 1,3 kilometri, ei pot lucra. În momentul de față se lucrează, din ce am văzut, se forează pentru că se iau diverse analize din sol. Probabil, din ce am văzut noi, s-ar putea unde am fost noi din ce mi-am dat seama și un nod rutier, să spun așa, dar e mult spus astăzi că din cauza unei cetăți geto-dacice s-ar putea bloca Centura. Eu aș recomanda CNADNR să stea cu biciul pe cei care lucrează și câștigă bani frumoși din situri arheologice”.