EXCLUSIV // Fie că mergi ca pelerin la mănăstirea Prislop, sau la mormântul Sfânt de la Ierusalim, imposibil să nu găsești în aproape toate zonele în care Ortodoxia chiar contează iconițe, talismane sau cruciulițe cu părintele Arsenie Boca. Iubit și venerat în întreaga România, Arsenie Boca este acum la un pas de canonizare de către Biserica Ortodoxă Română. O comisie formată din specialiști a analizat timp de câțiva ani viața și scrierile lui Arsenie Boca și urmează ca minunile și comportamentul celui mai celebru preot din România să fie analizate de Sinodul BOR, format din 55 de episcopi din țară și din străinătate.
Vasile Bănescu, purtător de cuvânt al BOR ne-a transmis că „Sinodul Mitropoitan de la Sibiu, al Mitropoliei Ardealului va înainta în curând Sfântului Sinod al BOR, propunerea de canonizare, argumenată de comisia de canonizare, care a cercetat în ultimii ani viața și scrierile părintelui Arsenie Boca. Această propunere va fi ulterior riguros analizată, decizia finală urmând să fie luată de Sinodul Bisercii Ortodoxe Române.„
După momentul canonizării unui sfânt Biserica întocmește slujba sfântului
Reprezentanții Episcopiei Devei și Hunedoareai au relatat pentru B1.ro care sunt criteriile după care vor judeca reprezentanții Sinodului.
„Membrii comisiei au avut anumite sarcini de a cerceta anumite astecte, fiecare pe specialitatea lui. Sunt fapte care se analizează în viața fiecărui sfânt care urmează să fie canonizat. Canonizarea Părintelui Arsenie nu face excepție de la canonizările altor sfinți, este exact aceiași procedură și anume se analizează sfințenia vieții și ortodoxia credinței și evlavia poporului la adresa sfântului respectiv și bineînțeles anumite minuni care s-au consemnat.
După momentul canonizării unui sfânt Biserica întocmește, sau concomitent cu canonizarea, slujba sfântului. Viața și slujba sfântului, slujbă care începând din momentul canonizării va fi săvârșită în ziua de prăznuire a sfântului în biserică. Și totodată se elaborează și viața, ori viața sfinților cuprinde minunile cele mai emblematice. Așa va fi, în momentul în care va fi canonizat părintele, se va emite slujba respectivă, vecernia, utrenia, troparul, condacul, acatistul sfântului, toate rânduielile de slujbă care sunt specifice cinstirii unui sfânt în biserica ortodoxă, urmând ca să fie elaborată și viața sfântului cu minunile care sunt considerate de biserică veridice și emblematice. Toate acestea se pot realiza după momentul canonizării, până atunci suntem pe parcursul unui proces„, a declarat pentru B1.ro Gabriel Miricescu, consilier juridic și purtător de cuvânt al Episcopiei Devei și Hunedoarei.
Minunile lui Arsenie Boca
Deși conținutul dosarului nu poate fi dat publicității înainte de canonizare, mărturiile despre minunile lui Arsenie Boca au fost culese de autorii cărții „Sfântul Părinte Arsenie Boca”.
Printre darurile cu care Arsenie Boca i-a uimit pe cei care l-au cunoscut se numără cel al vindecării, cel al clarviziunii, alungarea secetei sau citirea gândurilor.
„Un orb a stat o lună de zile la mănăstire şi cânta mereu o cântare despre pace. Într-o zi, după vecernie, după ce au ieşit toţi din biserică, părintele Arsenie l-a luat pe orb afară şi i-a zis să se uite în sus şi să-i spună dacă vede ceva şi i-a răspuns că parcă zăreşte ceva. A doua zi, după vecernie, din nou l-a luat şi i-a zis să privească spre cer, iar orbul i-a zis că vede mai bine. În a treia zi orbul a văzut şi mai bine. În circa o săptămână orbul s-a vindecat”, scriau autorii cărţii „Sfântul părinte Arsenie Boca”.
În volumul ” Alte mărturii despre Arsenie Boca” chiar oameni ai bisercii povestesc despre minuni văzute de ei sau de alți credincioși care le-au povestit lor aceste întâmplări.
Preotului hunedorean Oprea Crăciun, din Cinciş, şi el fost deţinut în închisorile regimului comunist, povestește despre o minune văzută de un sătean. Acesta relata că în anii 1950, un sătean din Cinciş, Ionică Morar, a fost de faţă la o vindecare miraculoasă. „Când părintele Arsenie a ieşit din biserica Mănăstirii Prislop, toţi oamenii care stăteau jos pe pajişte, lângă izvor, s-au ridicat în picioare să-i sărute mâna părintelui. Doar un copil a rămas jos. Unchiul copilului i-a zis părintelui să-l ierte pe copil că nu s-a ridicat, deoarece acesta nu poate, niciodată nu şi-a putut folosi picioarele. „Ba poate”, a zis părintele şi a întins mâna copilului. Copilul a prins cu mâna un deget al părintelui şi s-a ridicat în picioare. De atunci nu a mai avut nimic şi a putut să meargă”, relata preotul, potrivit cărţii „Alte mărturii despre Părintele Arsenie Boca”.
Tot în aceeași carte despre viața părintelui se povestește o altă întâmplare care arată harul clarviziunii.
„Un om cu căruţa cu cai a mers şi el la slujbă. A lăsat calul la marginea pădurii, cu hamul pe el, legat de car şi a venit să asculte Sfânta Liturghie. Când a revenit la car şi-a găsit calul fără ham. S-a întors înapoi lângă altar, a aşteptat să se termine slujba şi apoi i-a spus părintelui Arsenie despre furt. Părintele a întins o privire peste toată lumea care era adunată şi dintre toţi a arătat cu degetul o persoană căreia i-a spus: „Du-te mă şi dă-i hamul din carul tău că-i acoperit cu pătura”. Şi aşa a fost”, relata femeia.
Arsenie Boca a fost părinte ieromonah, teolog şi pictor de biserici, stareţ la Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus şi apoi la Mănăstirea Prislop. După instaurarea regimului comunist în anul 1945, Arsenie Boca a intrat în atenţia Securităţii și până la sfârşitul anilor 1950, stareţul a trecut prim multe anchete şi arestări. A fost închis la Securitatea din Braşov, apoi dus la Canal. A ajuns în închisoarile din Jilava, Timişoara şi Oradea. După eliberarea din temniţele comuniste, Arsenie Boca nu şi-a mai putut relua activitatea de preot. Securitatea l-a urmărit aproape până în ultimele săptămâni dinaintea morţii sale, în 1989. Zeci de pelerini merg zilnic la Mănăstirea Prislop unde este înmormântat.