Armata Română, după 15 ani în NATO: Echipamente sovietice și achiziții occidentale în așteptare

La 15 ani de când face parte din NATO, Armata Română se bazează în principal pe echipament învechit, din era sovietică, iar cele câteva programe de înzestrare se află în stadiu incipient sau sunt pur și simplu blocate, arată o amplă analiză Europa Liberă.

România este nevoită să își importe integral pulberea – ingredient cheie pentru producerea muniției folosite de armata română – din Serbia, stat non-NATO care are relații strânse cu Rusia.

Forțele Terestre dețin 418 tancuri, dar majoritatea lor sunt vechile mașini sovietice T-55. De altfel, majoritatea tehnicii de luptă terestră se bazează pe echipament sovietic sau variante românești ale acestuia, dezvoltate înainte de 1989. În ianuarie 2018, Guvernul a semnat contractul cu firma Mowag pentru 227 de transportoare blindate 8×8 Piranha V, dar acesta se află în mare întârziere.

Externe - 23 nov, 13:07

Mark Rutte, secretarul general al NATO, s-a întâlnit cu Donald Trump în Florida. Ce subiecte au abordat

Forțele Aeriene dețin 56 de aeronave operaționale, conform raportului IISS pe 2019. Marea sau mica reușită este achiziția celor 12 avioane multirol F-16 Fighting Falcon, second-hand și modernizate în Portugalia. Guvernul și-a anunțat în repetate rânduri intenția de a achiziționa încă 36 de avioane de același tip, dar nu e nimic concret în acest sens. Forțele Aeriene se mai bazează și pe vechile MiG-21 Lancer, în variantele B și C, dintre care doar 24 sunt modernizate, și multe avioane de antrenament fabricate în România – IAR-99 Șoimul și Iak 52, care nu sunt însă modernizate. O problemă la fel de stringentă și nerezolvată e cea a elicopterelor de luptă.

Forțele Navale au 46 de nave operaționale, conform raportului IISS pe 2019. Cel mai important contract, cel de achiziție a 4 corvete multirol, este suspendat din ianuarie 2019, Ministerul Apărării sesizând Parchetul Militar cu privire la suspiciuni că procedura s-ar fi realizat ilegal. Armata vrea să achiziționeze și rachete pentru nave. Pentru a debloca situația, ministrul Apărării a anunțat că va demara o procedură separată, pentru a nu pierde timpul cât timp achiziția corvetelor este suspendată.

De asemenea, este nevoie de înzestrarea armatei cu sisteme C4 ISTAR – centre de comandă și control, „creierele”, din punct de vedere tehnic, ale armatei în cazul unei operațiuni de război. În 2017, Armata solicita Parlamentului 180 de milioane de euro pentru achiziția de astfel de tehnică.

Între timp, găurile sunt cârpite cu prezența tehnicii și trupelor aliaților NATO.

Analiza integrală Europa Liberă poate fi citită AICI!