ANALIZA B1.RO // `Strategia Raed Arafat` de spălare a imaginii publice. Cum este folosit fondatorul SMURD de PSD după fiecare tragedie. Marile controverse din cariera şefului DSU

EXCLUSIV ONLINE //Raed Arafat a devenit sinonim în România cu gestionarea situaţiilor de criză în care este implicată țara după tragedii care provoacă mari emoţii în rândul opiniei publice. Cel mai recent, în urmatragedieide la Caracal, premierul Viorica Dăncilă l-a scos în faţa întâi drept coordonator al unui grup de lucru interinstituțional care să îmbunătăţească eficientizarea timpilor de răspuns, ca apoi să anunţe transformarea grupului în comandament dedicat centralizăriiinformațiilor dinanchetă, elaborării analizelorși rapoarteleor necesare și comunicării oficiale a datelor despre caz.

„Marți, 30 iulie a.c., la sediul Ministerului Afacerilor Interne a fost semnat Regulamentul de organizare și funcționare a Comitetului Interministerial privind sistemul apelurilor de urgență 112.

Reamintim că acest comitet este condus de secretarul de stat din MAI, Raed Arafat și are în componență reprezentanți ai IGSU, Secretariatului General al Guvernului, Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, Serviciului de Telecomunicații Speciale, și ai Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații”,se arată într-un comunicat de presă al Ministerului de Interne.

Eveniment - 31 oct, 18:59

ISU a chemat în instanță victimele incendiului de la clubul Colectiv. Motivul pentru care le cere să dea înapoi o parte din banii primiţi drept despăgubire

Cum a ajuns Arafat să aibă imaginea de salvator al țării

Fondator al SMURD la începutul anilor 1990, Arafat a ajuns apoi să lucreze în Ministerul Sănătăţii unde a fost avansat până în funcţia de secretar de stat. Din această postură a devenit cunoscut la nivel naţional. Pe fundalul unui conflict politic generat de criticile lui Raed Arafat privind reforma din sistemul sanitar, acesta a fost nevoit să demisioneze din funcție pe 10 ianuarie 2012 după ce chiar preşedintele în funcţie Traian Băsescu i-a cerut acest lucru într-o emisiune televizată.

Acest episod a dus la proteste de amploare în Bucureşti şi în ţară, manifestaţii care au dus la repunerea în funcţie a lui Raed Arafat şi la demisia Guvernului Boc.

De aici a început şi crearea imaginii lui Raed Arafat drept profesionistul desăvârşit gată să intervină şi să salveze fiecare situaţie de criză în care se află România.

După ce a căpătat această imagine Raed Arafat avea să fie împins în faţa de către Guvernele PSD de fiecare dată când avea loc o tragedie care provoca revoltă în rândul populaţiei care ducea la contestarea autorităţilor. Că a fost tragedia avionului militar prăbuşit în Munţii Apuseni, tragedia de la Colectiv în care 65 de oameni şi-au pierdut viaţa sau scandalul actual privind iresponsabilitatea şi incapacitatea autorităţilor de a preveni tragedia de la Caracal, Raed Arafat a fost omul care a ieşit în faţă pentru a coordona toate acţiunile şi a comunica public felul în care intervin autorităţilor.

De altfel, în ianuarie 2014 a fost numit șef al Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) creat în cadrul MinisteruluiAfacerilor Interne, funcţie care îl face pe Arafat sinonim cu toate tragediile şi operaţiunile de căutare şi salvare de vieţi care ţin populaţia cu sufletul la gură.

Doar că deşi imaginea acestuia este asociat mereu cu rezolvarea situaţiilor de criză, nu este însă sinonim şi cu succesul. Ba dimpotrivă, Raed Arafat a avut în ultimii 5 ani parte de câteva evenimente extrem de grave în care intervenţia autorităţilor a lăsat de dorit, iar o parte din vinovăţie ar trebui să fie asumată şi de către coordonatorul DSU.

Tragedia din Munţii Apuseni

În 20 ianuarie 2014, un avion de mici dimensiuni care efectua o cursă umanitară privind transportul medicilor care au prelevat organe pentru un transplant, se prăbușește în Apuseni. Pilotul Adrian Iovan şi studenta Aura Ion aveau să moară în timp ce aşteaptă salvatorii, în timp ce copilotul şi cei patru medici aflaţi la bord aveau să aştepte ore în şir pentru venirea salvatorilor, dar în cele din urmă sunt găsiţi de localnicii din satul Horea care văzând tragedia au decis să intervină.

Presa descoperă, destul de repede, un lanț enorm de erori umane și de sistem care au îngreunat salvarea lui Adrian Iovan și a Aurei Ion. Pînă acum, nimeni nu a răspuns pentru cele două morți. Arafat, însă, la doar cinci zile de la tragedia avea să se mute de la Ministerul Sănătăţii la Ministerul de Interne unde i se crează pentru el Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă.

Tragedia de pe lacul Siutghiol

Din poziţia de coordonator DSU, Raed Arafat avea să fie în centrul unei altui mare eşec al autorităţilor de a salva vieţi. În 15 decembrie 2014, un elicopter SMURD în care se aflau patru persoane (doi piloţi şi doi paramedici) se prăbuşeste în lacul Siutghiol în Mamaia la aproximativ 500 de metri de mal. Autorităţile nu reuşesc să intervină la timp pentru a putea exista vreun supravieţuitor.

Tragedia a fost văzută drept o repetiţie a eşecului autorităţilor de a interveni. Era al cincilea aparat de zbor SMURD care se prăbuşea în 12 ani şi venea la mai puţin de un an de la tragedia din Apuseni. Imediat, numeroase voci arătau că nimic nu s-a schimbat în sistem după cele petrecute în Apuseni, iar unele voci au cerut şi demisia lui Arafat pentru eşecul de a reforma ceva în sistem.

Incendiul din clubul Colectiv

Tragedia care va rămâne în istoria României drept cel mai dureros moment este incendiul din clubul bucureştean Colectiv din noaptea de 30 octombrie 2015. În afară de cele 26 de persoane decedate în incinta clubului și de una care a murit în drum spre spital, în faza inițială au fost identificate alte 186 de persoane rănite, din care 146 au fost spitalizate. În săptămânile de după incendiu au decedat alte 33 de persoane.

Atunci incapacitatea sistemului de a salva vieţi a ajuns la punctul culminant, autorităţile fiind depăşite complet de dimensiuniele tragediei. Iar cei care au supravieţuit incendiului, avea să ajungă în spitale unde să fie ucişi de infecţii nosocomiale sau alte bacterii instraspitaliceşti.

De la replica lui Bănicioiu -„avem tot ce ne trebuie”- realitatea avea să demonstreze că nu avem aproape nimic pentru a putea salva vieţi. La 4 ani de la acel moment, nici acum România nu are capacitatea de a trata marii arşi, doar că acum aceşti sunt imediat trimişi în străinătate pentru că nu sunt paturi în spitale pentru afecţiunile lor.

Raed Arafat nu şi-a asumat nicio eroare pentru intervenţia autorităţilor şi pentru felul în care autorităţile nu au fost capabile să intervină pentru a salva mai multe vieţi.

Sinuciderea de pe Calea Victoriei

O altă tragedie care a zguduit activitatea lui Raed Arafat provine tot din 2015 când o femeie 60 de ani care a petrecut mai bine de 35 de ore pe acoperişul unui bloc de pe Calea Victoriei s-a sinucis.
Femeia suferea de depresie, după ce singurul ei copil a murit de cancer. Ea lucra ca femeie de serviciu şi nu mai primise salariul timp de câteva luni. Negociatorii Poliţiei Capitalei au încercat neîntrerupt, timp de peste 30 de ore, să o convingă să coboare, inclusiv aducându-i banii pe care spunea că îi datorează la întreținere, dar nu au reuşit să o oprească pe femeie.

Deşi femeia a stat 35 de ore pe bloc, autorităţile nu au instalat o saltea pentru a preveni ca aceasta să se arunce. Raed Arafat avea să spună că la faţa locului s-a adus şi o pernă specială pentru astfel de situaţii, însă nu a fost umflată pentru că femeia a început să se agite când a văzut-o şi exista riscul ca aceasta să sară tocmai din acest motiv. În cele din urmă, femeia avea să se arunce oricum. Această pernă specială a fost oricum adusă la faţa locului la 30 de ore după ce femeia s-a urcat pe acoperiş.

Tragedia de la Caracal, cum lăuda Arafat lăuda sistemul 112

Tragedia de la Caracal are să îl aducă din nou în faţa pe Raed Arafat. Acesta este pus imediat de Viorica Dăncilă în fruntea unui grup interinstituţional pentru a îmbunătăţi intervenţia autorităţilor şi a găsi soluţii pentru modificarea legilor care au îngrădit o intervenţie corespunzătoare pentru a salva viaţa Alexandrei.

În acest context, reamintim cum Raed Arafat lăuda în august 2018, într-un interviu pentru Adevărul, facilităţile sistemului 112, fix acest sistem care acum a eşuat în a o ajuta pe Alexandra când aceasta a suna de trei ori pentru a cere sprijin şi a dat indicaţii clare privind locul în care se află.

„Modernizarea va permite ca sistemul să fie mai sigur. Echipamentele vor fi schimbate cu unele noi, de ultimă generaţie. Softurile vor fi modificate în funcţie de tot ce s-a învăţat în ultimii ani, vor fi funcţii şi facilităţi noi, care vor ajuta sistemul de urgenţă să funcţioneze mai bine”, spunea Arafat.

Acesta mai afirma că dacă sistemul 112 ar fi fost modernizat mai demult, intervenţia salvatorilor în cazul accidentului aviatic din Munţii Apuseni, soldat cu moartea pilotului Adrian Iovan şi a studentei mediciniste Aura Ion, ar fi fost scurtată cu aproape două ore. Realitatea avea să ne arate acum că pentru Alexandra au fost nevoie de 19 ore!!!

În loc de schimbări, alerte obsesive cu testele Ro-Alert

Tragedia de la Caracal vine fix în momentul în care Departamentul lui Raed Arafat se face remarcat prin cu totul altceva. Mai exact, terorizarea românilor cu mesaje Ro-Alert în fiecare dimineaţă. Acestea nu au rolul de a informa despre vreun pericol de care trebuie să se ferească, ci doar sunt informaţi că are loc testarea sistemului.

Aceste alerte repetate zi după zi au dus în schimb la scăderea încrederii populaţiei în aplicaţie, numeroase persoane ajungând să întrebe cum pot dezinstala aplicaţia pentru a scăpa de acestea. De la momentul în care oamenii se întrebau de ce nu primesc alerte la timp s-a ajuns la momentul în care nimeni nu mai vrea să audă de RO-ALERT, iar în mediul online circulă numeroase glume despre alertele lor repetate.

Cu toate acestea, Raed Arafat a ajunsacum să fie numit în fruntea comandamentului dedicat să centralizeze informațiile anchetei, să elaborează analizele și rapoartele necesare și comunică oficial date despre caz şi să bifeze o nouă tragedie cu care să îşi asocieze imaginea.

„Sunt obligatorii și urgente aflarea și comunicarea corectă a adevărului, precum și luarea tuturor măsurilor punctuale ce țin de acest caz. Există foarte multe surse de informații disparate, iar dezinformările sau adevărurile parțiale au generat un haos de comunicare și percepție la nivel public.

În acest sens, voi propune în CSAT ca grupul de lucru interinstituțional să se transforme într-un comandament dedicat, condus de domnulRaed Arafat– punct unic de contact și gestiune care centralizează informațiile anchetei, elaborează analizele și rapoartele necesare și comunică oficial date despre caz. Se vor face informări publice o dată la 6 ore.”,a anunțat Viorica Dăncilă.

Ulterior, într-un comunicat de presă al Ministerului de Interne s-au prezentat și primele chestiuni de care se va ocupa acest comitet.

„În mod concret, problematica supusă dezbaterii în ședința de astăzi au vizat:

• Intervențiile legislative imediate necesar a fi operate pe textul OUG 34/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național Unic pentru Apeluri de Urgență;

• Aspectele tehnice care limitează și condiționează implementarea imediată a tehnologiei AML (Advanced Mobile Location);

• Necesitatea promovării unui act normativ distinct care să reglementeze obligația înregistrării datelor personale la achiziționarea cartelelor Pre-Paid;

• Analiza posibilităților de reglementare, de către ANCOM, a modului de acoperire a zonelor în care nu există semnal GSM.

Ca priorități imediate pentru ședința de mâine, au fost stabilite următoarele acțiuni:

• STS și ANCOM vor conveni și disemina către toate celelalte entități din componența Comitetului, propunerile de modificare a OUG 34/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național Unic pentru Apeluri de Urgență;

• IGSU va transmite ANCOM zonele fără semnal TETRA constatate pe timpul misiunilor operative din competență;

• Completarea raportului de informare a prim ministrului, potrivit structurii Cadru aprobate cu aspectele din competența entităților reprezentate în Comitet;

• Completarea și explicitarea de către STS a aspectelor tehnice care limitează capacitatea de localizare prin utilizarea tehnologiei AML, chiar și în condițiile implementării acesteia”