Aproape 6.300 de copii au fost născuți anul trecut, în România, de mame minore. 131 au fost aduși pe lume de minore de 12 și 13 ani

Asociaţia Prematurilor avertizează, analizând date statistice pe 2023, că natalitatea în România e tot mai redusă și că numărul de născuți prematur e mare comparativ cu ultimele date colectate de autorităţi. De asemenea, organizația trage un semnal de alarmă privind numărul tot mai mare de copile care devin ele însele mame.

Date îngrijorătoare privind natalitatea în România

Potrivit datelor oficiale consultate de Asociaţia Prematurilor, 155.418 este numărul total de naşteri în România în 2023, faţă de 180.735 naşteri în 2021, „aşadar asistăm la o natalitate tot mai redusă”.

– cel mai mic număr de săptămâni la care a venit pe lume un nou născut – 22 săptămâni

Politică - 27 mar, 09:38

Crin Antonescu e de acord cu educația sexuală în școli, dar pune o condiție

– 25.887 de nou născuţi au venit mai devreme pe lume

– 2970 nou născuţi din naştere gemelară, în scădere faţă de 2022 când au fost 3047

– 48 nou născuţi din naştere tripleţi, în scădere faţă de 2022 când au fost 58

5543 nou născuţi de la mame intre 40-50 de ani

Topul îngrijorător este condus de Bucureşti, cu 2990 nou născuţi prematur, comparativ cu datele raportate în 2022 când au fost 1376 naşteri înainte de termen Urmează Cluj (1019 nou născuţi prematur în 2023 faţă de 551 în 2022), Iași (1462 nou născuţi prematur în 2023 faţă de 660 în 2022) și Brașov (1005 nou născuţi prematur în 2023 faţă de 494 în 2022).

Ce spun statisticile despre mamele minore

De asemenea, anul trecut au fost 6284 nou-născuţi de mame minore sub 18 ani astfel:

– 12 ANI – 27 nou născuţi

– 13 ANI – 104 nou născuţi

– 14 ANI – 496 nou născuţi

– 15 ANI – 1114 nou născuţi

– 16 ANI – 1968 nou născuţi

– 17 ANI – 2575 nou născuţi

3608 nou-născuţi de mame care aveau 18 ani

„Aceste date demografice relevă faptul că, pe termen lung, societatea va avea o populaţie îmbătrânită, iar numărul tot mai mare de naşteri premature este asociată cu riscuri majore la naştere, spitalizare prelungita, costuri tot mai mari atât pentru sistemul public de sănătate, dar şi pentru familii, risc de depresie post-partum, dar şi riscuri în dezvoltarea neuro-motorie pe termen lung, asociate prematuritatii. Acest lucru presupune o monitorizare atentă în toate etapele de dezvoltare ale copilului, intervenţie timpurie acolo unde este cazul şi terapii de recuperare pe termen lung, adică riscuri şi costuri uriaşe pentru familie.

Într-un astfel de tablou, numeroase mame sunt în imposibilitatea de a reveni la locul de muncă şi necesitatea prelungirii concediului de maternitate este una din măsurile sociale care trebuie să fie implementată cât mai urgent.

De asemenea, vârsta redusă a mamelor minore predispune la risc de abandon şcolar a mamei, risc de abandon în maternităţi a nou-născutului, riscuri mari la naştere atât pentru mame, cât şi pentru făt, dar şi riscuri legate de calitatea îngriji nou-născuţilor pe termen mediu şi lung.

Aceste statistici arată că avem nevoie urgent de nişte politici noi de sănătate privind suportul acordat maternităţilor de stat atât prin extinderea secţiilor de prematuri, investiţii semnificative în aparatură modernă şi consumabile cât şi de creşterea competenţelor maternităţilor de grad II la nivel naţional astfel încât să poată trata prematuri expremi de 22,23,24, chiar şi 27 de săptămâni cu complicaţii severe la naştere, fară să mai solicite transfer către unităţile universitare şi regionale.

România are nevoie de un număr mai mare de personal medical neonatal, de programe şi măsuri de prevenţie a sarcinilor la minore astfel încât copiii să nu mai nască copii”, a declarat Diana Gămulescu, Fondator Asociaţia Prematurilor, potrivit unui comunicat.